România în 2014: între prognozele FMI şi realităţile interne

Sătui de prea multă austeritate, creştere economică ezitantă şi veşti proaste, oficialii FMI au majorat previziunile pentru economia mondială în 2014 şi au estimat că tendinţa va continua şi în 2015, cu o nouă creştere economică accelerată. Mai mult, tendinţa pozitivă se manifestă pe fiecare dintre componentele: ţări dezvoltate, ţări emergente şi în dezvoltare, pe regiuni. Singurele ţări majore în care creşterea va încetini în 2015 faţă de 2014 conform estimărilor FMI, sunt Marea Britanie, Japonia şi China - dacă 7,3% creştere PIB în 2015 poate fi numită "încetinire". Altfel, economia zonei euro ar trebui să revină în teritoriu pozitiv (1%) în 2014, şi să crească până la 1,4% în 2015, după doi ani de scădere (2012 şi 2013). FMI vede o accelerare şi în comerţul internaţional, reprezentând o parte din motivaţia creşterii economice globale. Ca o consecinţă, inflaţia în ţările dezvoltate se va majora uşor în următorii doi ani, în timp ce creşterea preţurilor de consum va încetini în ţările emergente şi în dezvoltare. Dacă aceste previziuni sunt sau nu realiste se poate discuta, oricum ele au rolul să creeze o "ancoră" de care să se agaţe investitorii, finanţatorii, guvernele şi în cele din urmă, consumatorii!

Şi în ceea ce priveşte economia României, organismul internaţional este de asemenea optimist, previzionând o majorare a PIB cu 2,2% în 2014 şi 2,5% în 2015. Aceasta înseamnă practic o accelerare a creşterii cu câte 0,3% a PIB în fiecare an, faţă de anul precedent. Pentru 2014, această ipoteză este viabilă, ţinând cont în primul rând că 2014 este an electoral, deci prin diverse mecanisme se vor debloca fonduri guvernamentale suplimentare şi chiar fonduri private, pentru susţinerea campaniilor electorale. Creşterea economică are totuşi un potenţial limitat, din cauza anului agricol care nu va mai putea (statistic şi meteorologic vorbind) să fie unul excepţional de bun, ca 2013. În schimb, trecerea zonei euro de la recesiune la creştere economică şi potenţială atragere mai bună a fondurilor europene - din nou statistic vorbind, ar fi greu să nu îmbunătăţim gradul de absorbţie, pentru că el era de sub 15% la sfârşitul anului 2013, iar în ultimele luni s-au deblocat proiecte importante - ar trebui să susţină creşterea economică prin exporturi şi respectiv, investiţii. Totuşi, aşa cum a început anul 2014, cu o corecţie a pieţelor de capital internaţionale, cu vreme total nefastă pentru agricultură şi activităţile economice, este posibil să avem surprize în prima parte a anului - care probabil vor fi "reglate" în campaniile electorale din aprilie-mai şi respectiv octombrie-noiembrie.

Tot statistic vorbind însă, anul 2015 ar trebui să marcheze o scădere bruscă - efect al anului electoral 2014, cu explozie inflaţionistă, depreciere a leului şi revenire în forţă a arieratelor... În plus, alegerile prezidenţiale de la sfârşitul lui 2014 ar putea aduce surprize! Aşadar, sunt de acord cu cifra de 2,2% lansată de FMI pentru 2014 (desigur, ca orice analist care se respectă, aş preciza mai degrabă o marjă de 2,1-2,4%), dar în ceea ce priveşte valoarea din 2015 sunt mult mai sceptic şi cred că 1,9-2% este mai aproape de realitate.