"România ştie cum să identifice populaţia săracă"

• (Interviu cu Emil Teşliuc, economist senior Banca Mondială)

Banca Mondială a publicat, recent, un raport în care remarcă ţara noastră drept una dintre cele mai eficiente în privinţa alocării ajutoarelor sociale către cele mai sărace segmente ale populaţiei, deoarece transferă peste 50% din aceste sume către cei mai nevoiaşi 20% dintre cetăţeni.

Emil Teşliuc, economist senior în cadrul instituţiei, ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, despre factorii care au dus la aceste rezultate şi despre măsurile care consideră că ar trebui adoptate pentru reducerea gradului de sărăcie din ţara noastră.

Reporter: Cum a reuşit ţara noastră să înregistreze unul dintre cele mai bune rezultate la nivel global, în ceea ce priveşte orientarea "plaselor de siguranţă socială" către cei mai săraci 20% dintre cetăţeni?

Emil Teşliuc: România are o experienţă îndelungată în implementarea de programe testate şi concentrate asupra celor mai săraci locuitori ai săi. În prezent, există în derulare trei astfel de programe, care identifică persoanele cele mai nevoiaşe, cu ajutorul unui test vizând venitul şi activele acestora: venitul minim garantat (ajutorul social), care se adresează celor mai săraci 5% dintre locuitori, alocaţia de susţinere a familiei, care are în vedere cele mai vulnerabile 30% familii cu copii şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei, care acoperă aproximativ 20% din populaţie în timpul sezonului rece (din noiembrie până în martie).

Aceste programe au fost menţinute şi chiar extinse în timpul crizei.

O altă măsură care a contribuit la reducerea efectelor acestei crize a fost creşterea pensiei minime în anul 2009, care a depăşit, astfel, nivelul venitului mediu al celei mai sărace cincimi a populaţiei. Împreună, toate măsurile în cauză au protejat valorea asistenţei sociale care se adresează acestui segment.

Programul de austeritate a condus la o reducere a cheltuielilor cu asistenţa socială, dar doar în cea acordată celorlaltor segmente. Cei mai săraci locuitori au fost protejaţi în permanenţă.

Reporter: Potrivit raportului Băncii Mondiale, ţara noastră a redus cu 14% nivelul inegalităţii, în perioada crizei financiare. Cum s-a realizat acest lucru?

Emil Teşliuc: Cei mai săraci 20% dintre locuitori sunt, într-o proporţie foarte mare, familii din mediu rural, majoritatea având mulţi copii. Veniturile acestui segment al populaţiei, deja foarte scăzut, nu s-au diminuat prea mult în timpul crizei. De asemenea, el a fost protejat de cheltuielile cu protecţia socială.

În cazul unor programe, precum cel de acordare de ajutoare sociale, pragul de eligibilitate a fost crescut în timpul crizei.

Astfel, criza a afectat cu precădere persoanele cu venituri medii şi peste medie, ceea ce a dus la o reducere a inegalităţii.

Reporter: Care sunt paşii următori pe care autorităţile ar trebui să îi facă, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii celor mai săraci locuitori ai ţării noastre?

Emil Teşliuc: Cheltuielile cu asistenţa socială care se adresează celor mai sărace segmente ale populaţiei ar trebui să crească, în timp ce alocarea pentru segmentele mai înstărite ar trebui redusă.

Există încă multe programe care oferă beneficii mici unei categorii largi de oameni, indiferent de cât de săracă sau de înstărită este aceasta. Un exemplu este alocaţia pentru copii, de 42 lei pentru fiecare copil.

Impactul acestei sume pentru un copil dintr-o familie cu o condiţie materială bună este, foarte probabil, nul, din cauză că nu îi îmbunătăţeşte calitatea hranei, a educaţiei şi nici accesul la sistemul de sănătate.

În schimb, în cazul unui copil dintr-o familie cu venit scăzut, aceeaşi sumă contribuie la reducerea sărăciei.

România ştie bine cum să identifice populaţia săracă.

Autorităţile pot să folosească aceste cunoştinţe ca să aloce o mai mare parte a resurselor de asistenţă socială către cetăţenii nevoiaşi şi să reducă nivelul cheltuielilor sociale pentru jumătatea mai înstărită a populaţiei.

Reporter: Vă aşteptaţi la o creştere a cheltuielilor cu asistenţa socială din ţara noastră, în anii următori?

Emil Teşliuc: Estimăm o majorare a părţii alocate celor mai săraci 20% de cetăţeni, în contextul unor cheltuieli sociale stabile sau chiar mai mici.

În cadrul strategiei Europa 2020, România s-a angajat să reducă gradul de sărăcie relativă cu 580.000 oameni, între 2008 şi 2020.

Până în acest moment, doar o treime din această ţintă a fost atinsă.

Strategia Guvernului de reducere a sărăciei este complexă, incluzând măsuri care să stimuleze potenţialul de creştere a veniturilor acestor gospodării, să ducă la o rată de angajare şi salarii mai mari, dar şi să majoreze ponderea şi nivelul asistenţei sociale pentru acest grup.

În prezent, Executivul pregăteşte o legislaţie menită să stimuleze obţinerea de asistenţă socială şi câştiguri salariale, ceea ce ar urma să ducă la un venit mai mare pentru beneficiarii cei mai săraci, posibil cu finanţare din fonduri europene.

Reporter: Ce măsuri ar trebui luate pentru ca segmentele cele mai sărace ale populaţiei să beneficieze de creşterea economică pe care ţara noastră o înregistrează şi să aibă acces la locurile de muncă nou create?

Emil Teşliuc: În Europa şi în ţările dezvoltate, în general, creşterea economică recentă a fost, adesea, lipsită de crearea de locuri de muncă, iar atunci când acestea erau create, se adresau, cu precădere, persoanelor cu un grad de pregătire înalt.

România nu este o excepţie în acest caz.

Deşi nu există o soluţie rapidă pentru această problemă, creşterea accesului la educaţie, pregătire şi experienţă în câmpul muncii pentru locuitorii săracii poate să ofere o rezolvare, pe termen mediu.

Reporter: Vă mulţumesc!