• Romania Think Tank sugerează că tolerarea datoriilor mass-media către stat reprezintă un temei pentru amînarea integrării europene a României
Grupul de studii "Ro-mania Think Tank" a adresat o scrisoare deschisă raportorului Parlamentului European pentru România, baroana Emma Nicholson, sugerîndu-i să exercite presiuni asupra guvernului nostru pentru a sili televiziunile şi celelalte instituţii mass-media să-şi plă-tească datoriile către bugetul statului.
Toleranţa Guvernului în privinţa uriaşelor datorii către stat acumulate de mass-media (în special de posturile de televiziune private cele mai importante) este interpretată de "Romania Think Tank" ca o formă perversă prin care puterea politică îşi asigură manipularea mediatică în favoarea sa. Ţinînd cont că ne aflăm într-un an electoral, RTT consideră că este urgentă eliminarea acestei practici şi îi sugerează baroanei Emma Nicholson să facă în aşa fel încît Guvernul nostru să silească mass-media să-şi achite datoriile pînă la 31 mai.
Scrisoarea grupului "Romania Think Tank" intervine cînd opinia publică încă nu a apucat să uite criza prin care au trecut relaţiile Guvernului nos-tru cu Parlamentul European, ca urmare a intenţiei iniţiale a baroanei Emma Nicholson să propună suspendarea negocierilor de integrare a României, datorită suspiciunii că autorităţile noastre au încălcat angajamentele în privinţa adopţiilor de copii. În perioada crizei, Societatea Academică Română (SAR) a acuzat Guvernul că limitează libertatea presei prin pîrghii fis-cale, astfel că, tolerîndu-le acumularea de uriaşe datorii către buget, îşi asigură obedienţa mass-media. Răz-gîn-dindu-se să mai propună sus-pendarea negocierilor cu Ro-mânia, baroa-na Emma Nicholson a preluat, însă, problema libertăţii pre-sei şi a inclus-o printre cele care urmea-ză să fie monitorizate de Uniunea Europeană.
Întrucît mecanismul manipu-lării mediatice este extrem de perfid, însăşi Alina Mungiu (cea care a abordat subiectul ca reprezentant SAR) a săvîrşit eroarea să propună alternativa ştergerii datoriilor acumulate de mass-media.
La acel moment, "BURSA" a explicat că ştergerea datoriilor mass-media nu i-ar reda libertatea de exprimare, deoarece instituţiile de presă care au acumulat datorii sînt, în realitate, neviabile.
Că sînt ani de zile de cînd ele şi-au urmat planul să-şi finanţeze dezvoltarea pe baza taxelor neplătite. Şi că este corect să punem problema limitării libertăţii presei, dar nu în cazul marilor trusturi de televiziune ai căror acţionari, de altfel, s-au îmbogăţit accelerat de cînd societăţile lor înregistrează pierderi şi acumulează datorii, şi, în plus, nu se plîng niciodată de aşa-zisa "presiune" la care le-ar fi supuse organele de presă, pentru că, de fapt, se află în complicitate cu Guvernul în această "afacere" de manipulare a opiniei publice. Nu!, adevărata limitare a libertăţii presei se manifestă în cazul acelor organizaţii nesupuse, care au făcut efortul să-şi plătească taxele şi care nu au datorii la stat. Aceste organe de presă care au preţuit mai mult ţinuta morală decît cîştigurile murdare, au făcut faţă unor presiuni duble: de o parte fiscalitatea aspră, de cealaltă parte concurenţa acerbă, inegală, exersată de trusturile de presă neplătitoare la buget.
A şterge datoriile mass-media, fără compensarea presei care nu are datorii, nu înseamnă decît dispreţ pentru presa morală, o nouă lovitură dată libertăţii ei. De aceea, scrisoarea deschisă întocmită de "Romania Think Tank" reprezintă o mai corectă abordare a problemei libertăţii presei, sesizînd că toleranţa Guvernului în privinţa datoriilor mass-media distorsionează piaţa şi conduce la concurenţă neloială (concurenţă neloială la care, de exemplu, ziarul "BURSA" rezistă de paisprezece ani, nesupus).
Dezbaterea în sesiunea plenară a Parlamentului European este programată pentru data de 10 martie, iar termenul limită de prezentare a amendamentelor este 4 martie, ora 12.00. Ca să prezinte un amendament, Emma Nicholson va trebui să adune 32 de semnături ale membrilor Parlamentului European.