MAE continuă achiziţia sistemului de monitorizare a presei

Achiziţia demarată în 10 iunie de Ministerul Afacerilor Externe cu privire la un sistem IT bazat pe Inteligenţă Artificială, sistem ce va monitoriza în timp real conţinutul online de pe platformele de social media, site-uri de ştiri, blog-uri, dar şi conturile celor mai influenţi influenceri - jurnalişti, celebrităţi şi demnitari - şi care va stoca lunar un volum minim de date de 500GB, este una necesară, derulată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, ne-a răspuns ministerul de resort, ieri, la aproape o lună de la prezentarea de către ziarul BURSA a datelor privind afacerea respectivă.

"Monitorizarea spaţiului informaţional pe subiecte subscrise domeniului de activitate nu reprezintă o practică non-democratică sau nocivă, ci este una uzuală în activităţile din aria comunicării publice. La nivelul Ministerului Afacerilor Externe, aceasta se derulează atât în Centrală, cât şi în misiunile diplomatice, pe subiecte de politică externă. Activităţile MAE şi ale partenerilor săi respectă şi promovează drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, dreptul la exprimare liberă şi libertatea mass-media. Apariţia media digitale şi în mod particular a social media creşte cu un ordin de magnitudine complexitatea analizării şi înţelegerii mediului informaţional. În acest sens, achiziţia instrumentului IT menţionat se derulează în cadrul proiectului cu finanţare europeană SIPOCA - Planificare strategică privind consolidarea rezilienţei în faţa dezinformării şi a ameninţărilor de tip hibrid -, derulat în parteneriat de MAE, SNSPA şi E-ARC. Instrumentul IT dezvoltat prin acest proiect comun contribuie la obiectivul general de consolidare a capacităţii MAE de a detecta, analiza şi contracara fenomenul dezinformării online în domeniul afacerilor externe, respectiv de a anticipa, analiza şi contracara acţiuni străine de manipulare a informaţiei şi influenţă, precum şi de a contribui la consolidarea rezilienţei la nivel naţional în faţa acestor acţiuni", se precizează în răspunsul primit de la Ministerul de Externe în urma solicitării înaintată de noi.

Potrivit MAE, proiectul "Planificare strategică privind consolidarea rezilienţei în faţa dezinformării şi a ameninţărilor de tip hibrid" a fost dezvoltat începând cu anul 2019 şi depus în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, axa prioritară Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente, obiectivul specific fiind dezvoltarea şi introducerea de sisteme şi standarde comune în administraţia publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetăţeni şi mediul de afaceri în concordanţă cu Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014-2020 (SCAP).

Reprezentanţii Ministerului de Externe mai afirmă în documentul citat că implementarea acestui proiect comun - implementare ce a început în anul 2020, pe vremea guvernului Orban - contribuie la operaţionalizarea iniţiativelor Comisiei Europene şi a Serviciului European de Acţiune Externă de identificare, analizare şi gestionare a ameninţărilor de tip hibrid şi consolidare a rezilienţei sociale în Statele Membre în contextul amplificării acestor ameninţări.

"Mecanismul necesar pentru identificarea, analizarea şi conturarea unor mijloace de răspuns comunicaţional adaptate evoluţiei fenomenului dezinformării priveşte exclusiv sfera de competenţă a MAE (politica externă şi de securitate, politici consulare, relaţii bilaterale, dosare prioritare, etc.). Datele ce urmează să fie procesate de acest software sunt culese exclusiv din surse publice. Analizele care vor putea fi realizate cu acest tip de instrument sunt standard pentru problematica tratată şi se realizează cu respectarea prevederilor GDPR. Monitorizarea evoluţiilor din mediul online nu vizează conturi individuale şi persoane, ci narative relevante în domeniul afacerilor externe, provenite din surse externe, strategii şi reţele de viralizare a acestora", susţine MAE în răspunsul trimis ziarului BURSA.

Ministerul de Externe arată că proiectul vizează totodată îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor personalului din cadrul instituţiei publice în domeniul identificării riscurilor ce provin din fenomenul dezinformării, a tendinţelor şi modelelor în evoluţie în acest domeniu, a utilizării instrumentelor de comunicare publică şi strategică, creşterea rezidenţei la dezinformare în mediul online, adoptarea unor practici şi abilităţi esenţiale pentru aplicarea metodologiilor de cooperare interdepartamentală şi schimbului de informaţii cu parteneri din UE şi NATO.

"Evoluţiile care au stat la baza realizării proiectului şi a propunerii de dezvoltare a unui instrument IT, numărul ameninţărilor hibride, al atacurilor informaţionale şi al campaniilor de dezinformare din spaţiul comunitar au accelerat în ultimii ani inclusiv pe fondul războiului ilegal şi ilegitim pe care Federaţia Rusă îl poartă împotriva Ucrainei. Recent, state membre UE au denunţat un atac de durată, de mare amploare şi de natură persistentă şi sistematică bazat pe falsificarea unor informaţii media. În condiţiile în care Comisia Europeană şi Parlamentul European au avertizat în mod constant asupra pericolelor generate de acţiunile de manipulare şi interferenţă asupra şi de ameninţările hibride, România are nevoie de un cadru strategic de acţiune care să ofere posibilitatea de a gestiona şi combate astfel de fenomene. Lipsa unor capacităţi de analiză care să permită detectarea, analizarea şi contractarea informaţiilor false şi narativelor maligne, a campaniilor de dezinformare şi influenţă generează imposibilitatea de a identifica în timp util posibilele ameninţări şi de a le gestiona, dar şi de a identifica tendinţele şi de a înţelege dinamica fenomenului dezinformării online în ansamblul său", susţin reprezentanţii MAE.

Achiziţia sistemului IT cu Inteligenţă Artificială pentru monitorizarea tuturor ştirilor de MAE, SNSPA şi E-ARC se ridică la 3,2 milioane lei, iar un aspect important care nu apare în caietul de sarcini şi nici nu este explicat de funcţionarii ministerului este cine va stabili dacă un conţinut este ştire falsă sau nu. Din ceea ce înţelegem, această etichetare a informaţiilor este lăsată la bunul plac al Inteligenţei Artificiale, pe baza datelor de informaţii corecte cu care va fi alimentată de funcţionarii Ministerului de Externe. Practic, MAE va spune ce informaţii sunt corecte şi, pe baza lor, Inteligenţa Artificială va determina care dintre aceste informaţii au fost transmise distorsionat sau cu conţinut total schimbat de către piaţa mass-media.

Mai mult, nu se ştie cine va asigura protecţia datelor colectate cu privire la site-uri şi jurnalişti, atât timp cât MAE a convenit să facă parte din cloud-ul guvernamental, unde bazele de date vor fi conectate cu cele ale altor autorităţi ale statului. Mai ales că, aşa cum rezultă din caietul de sarcini al achiziţiei, vor fi create profiluri ale influencerilor şi autorilor de conţinut media, conţinut ce va fi semnalat ca ştire falsă sau dezinformare de către AI, vor fi stabilite cele mai active profile şi site-uri, cele mai accesate şi cele mai influente site-uri, precum şi articolele şi cuvintele cheie vizate.

Practic, din răspunsul primit de la MAE reţinem că noul ministru Luminiţa Odobescu continuă achiziţia demarată de fostul ministru Bogdan Aurescu, achiziţie ce are loc în condiţiile în care Comisia Europeană susţine că doreşte protejarea mass-media printru Act european al Libertăţii presei, act în care statele membre au introdus la sugestia Franţei un amendament pe baza căruia jurnaliştii vor fi obligaţi să îşi devoaleze sursele, atunci când autorităţile consideră că în materialul de presă au fost redate chestiuni care ţin de siguranţa naţională. Printre aceste chestiuni se numără şi corupţia.

Viitorul presei europene este unul sumbru şi se pare că el va începe din România, odată cu achiziţia de către MAE a respectivului sistem de monitorizarea presei.