România, tot mai departe de euro ?

Într-un articol publicat în ziarul BURSA din 26 mai 2017, domnul Daniel Dăianu apreciază că România nu este pregătită să adere la euro în prezent şi nici în următorii doi-trei ani. În principal, se enunţă două argumente: (i) este necesară atingerea unui grad de convergenţă reală şi structurală. Se citează, dintr-un studiu al Institutului european român, că produsul intern brut al României pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, ar putea atinge 75 la sută din media zonei euro în 6-7 ani şi se subliniază importanţa reformelor structurale; (ii) zona euro are un design suferind, fiind în curs dezbateri asupra reformelor potrivite pentru o uniune monetară.

Să discutăm , pe rând, aceste argumente.

Nu contest că ar fi foarte bine ca România să fie convergentă real, pe deplin, cu statele dezvoltate din zona euro. De altfel, acesta este şi un obiectiv fundamental al Uniunii Europene pentru statele membre, căruia i se alocă importante sume din bugetul UE (fondul de dezvoltare regională, fondul de coeziune, fondul de dezvoltare rurală, fondul european social, fondul european pentru pescuit şi maritim, ca şi alte acţiuni şi iniţiative finanţate din acelaşi buget). Cetăţenii români ar avea un standard de viaţă ridicat, caracterizat nu numai prin PIB pe locuitor, dar şi prin sisteme moderne şi eficiente de învăţământ, sănătate, cercetare-dezvoltare, infrastructură performantă în domeniul transporturilor , energiei şi comunicaţiilor.

Dar pentru a ajunge aici, avem nevoie de decenii, fără ca cineva să ne garanteze că vom şi reuşi. După cum se ştie deja, în 27 de ani care au trecut din decembrie 1989, nu am reuşit să facem nici o autostradă care să străbată Carpaţii. De aceea, pe bună dreptate, cred că şi domnul Dăianu afirmă că pentru a adera la euro, nu este necesar să atingem media zonei euro la PIB/locuitor.

Decalajele de dezvoltare contează dar, în opinia mea, aderarea la zona euro este în primul rând o problemă de stăpânire a echilibrelor (şi nu mă refer aici numai la echilibrul dintre venituri şi productivitate) şi, în al doilea rând, de o anumită convergenţă reală. Să ne amintim: gradul ridicat de dezvoltare al SUA nu a prevenit aşa zisa "distribuire" a riscurilor prin produse financiare toxice, cărora agenţiile de rating le-au acordat triplu A. Aceste produse financiare toxice au declanşat ultima criză financiară, care a devenit globală pentru că, în principal, a găsit excese financiare în foarte multe ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare; sau, tot într-o ţară dezvoltată-Spania, nu s-a putut înfrâna finanţarea sectorului imobiliar de către bănci, să spunem de o manieră exuberantă, pentru a nu o denumi iresponsabilă; şi exemplele pot continua.

Prin urmare, un stat membru al zonei euro dezvoltat poate genera dezechilibre severe care trebuie corectate (chiar mai periculoase decât dezechilibrele apărute într-o economie mai puţin dezvoltată). Corecţia dezechilibrelor nu este uşoară pentru nici o economie din lume. Faptul că un stat din zona euro nu mai poate folosi deprecierea cursului de schimb (care este poate cea mai perversă metodă de corecţie prin consecinţele sale asupra celor mai defavorizaţi) şi este nevoit să acţioneze direct asupra factorilor care generează creşterea economică şi competitivitatea produselor şi serviciilor sale (forţa de muncă, capitalul şi productivitatea) poate fi un stimulent puternic pentru România, tocmai ţinând seama de unele aspecte ale "culturii" noastre economice, relevate de către unii susţinători ai decalajului cultural (potrivit cărora, şi acest decalaj ar trebui să ne mai îndepărteze de data aderării la euro).

Sunt de acord cu domnul Dăianu asupra importanţei reformelor structurale. Dar, după cum bine cunoaştem din istoria economică, aceste reforme însoţesc o economie în toate etapele sale de dezvoltare. De exemplu, sub noua preşedinţie, Franţa, ţară dezvoltată, îşi propune noi reforme structurale..."reforma continuă".

Aşadar, acum, este momentul să ne clarificăm ce reforme considerăm că sunt strict necesare pentru a adera la euro şi să le punem în acest plan de acţiune, pentru care Guvernul România şi-a asumat responsabilitatea să-l definitiveze. Evident, un plan de acţiune cu un termen pentru aderare care, odată convenit, să fie şi respectat (altfel, din nou, ne vom facem de râs, noi înşine).

Pentru liniştea unora din sistemul financiar, aderarea la euro va elimina câştigurile din schimburile valutare pe euro, dar va menţine profiturile din diferenţialul de dobânzi, deoarece "deceniul de aur " al zonei euro, când, de exemplu, Grecia se împrumuta pe pieţele europene de capital, cam la aceeaşi dobândă ca şi Germania, nu se va mai repeta. Atunci când va ieşi pe pieţele de capital pentru a se împrumuta în euro, fiecare stat membru va plăti o dobândă, diferenţiată în funcţie de credibilitatea pe care o prezintă şi de situaţia specifică a pieţei respective.

Este adevărat că statele membre din zona euro discută reformele necesare pentru uniunea monetară, dar aceasta nu va fi niciodată de tipul celei descrise de teoria economică. A se vedea, în acest sens, şi recentul raport al Comisiei Europene, cu privire la adâncirea Uniunii economice şi monetare (din 31 mai, 2017). Am în vedere că Uniunea Europeană este o construcţie politică unică în lume şi, în consecinţă, şi-a creat şi îşi creează propriile politici şi instrumente de acţiune, inclusiv în domeniul uniunii monetare. Este drept, că, pentru a se acţiona în recenta criză financiară, zona euro nu a dispus de un fond financiar pentru intervenţii în cazul şocurilor asimetrice. A trebuit să fie înfiinţat un fond separat de intervenţie, în afara tratatelor Uniunii Europene, sau, cum se mai spune, printr-o metodă inter-guvernamentală. Dar ne putem pune următoarea întrebare: pentru ce ar trebui ca, de exemplu, Germania să subvenţioneze un stat membru din zona euro care a intrat în dezechilibre serioase, din cauza unor politici proaste, cum ar fi, de pildă, supra-îndatorarea?

Fiecare stat membru al zonei euro va învăţa (dacă încă nu a făcut-o) că trebuie să-şi gestioneze propriile echilibre, iar când nu o va face, atunci va beneficia de solidaritate, dar nu prin subvenţionare din partea altor state membre (exemplul frecvent cu SUA, care este un stat federal, nu se aplică în Uniunea Europeană). Desigur, în cazul unor şocuri asimetrice, din cauze independente de politicile adoptate de către un stat membru din zona euro, solidaritatea poate îmbrăca anumite forme de sprijin, condiţionate de ajustările necesare pentru revenirea la starea de echilibru. În Parlamentul European, există dezbateri cu privire la formele instituţionale posibile ale unui astfel de solidarităţi.

În concluzie, un stat membru poate adera la euro dacă stăpâneşte echilibrele economice. Gradul de dezvoltare este important, dar nu decisiv. Reformele structurale sunt o permanenţă în viaţa economică a unei ţări, dar , în fiecare etapă, trebuie identificate reformele adecvate etapei respective. Planul de acţiune al României pentru trecerea la euro ar trebui să clarifice ce mai este de făcut pentru ca economia să funcţioneze, cât mai mult, în starea de echilibru dinamic şi să aibă forţa de a corecta dezechilibrele care intervin inerent în viaţa oricărei economii, indiferent de cauzele care le generează. Uniunea monetară din zona euro nu va fi niciodată suprapusă modelului indicat de teoria economică. Subvenţionarea unui stat din zona euro de către alte state membre este neacceptată politic şi nici justificată economic, atunci când motivul este corectarea unor dezechilibre generate de politici proaste.

Opinia Cititorului ( 22 )

1. Traiasca RON
(mesaj trimis de Dr.WHO în data de 07.06.2017, 06:26)
Este o eroare URIASA de strategie economica de a impinge Romania in zona euro...
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 07:27)
  Straini vor sa plateasca cu euro si au soc ca nu se accepta euro. Intreaba nedumeriti ca Romania nu e in Europa?
  Imobile, auto sunt exprimate in euro atunci ce rost are Ron? Factura de curent e legata de euro pe care au construit-o generatia actuala de 60+, rovigneta e legata de euro, salariile nu, oare de ce? Putem considera aceste masuri ca fiind saracirea romanilor controlata?
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 08:30)
  Romania e tot mai aproape de Grecia , deci , tot mai aproape de euro :) .
  Putem spune ca aristocratia bugetara a intrat deja in zona euro.
  1.3.  Mai treceti pe la scoala ca lipseste mintea (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Mihai în data de 07.06.2017, 11:30)
  Poate ai un business cu schimb valutar si dai faliment cand trecem la EUR. sau incerci sa-ti deschizi mintea trecand pe la scoala sau citind mai mult. Dupa opinia ta ar fi necesar sa iesim din UE si sa furati cu totii pana nu mai puteti
2. Am o nelamurire
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 07:18)
Cum sa crestem economic daca suntem considerati "sclavi" economic?
De ex. grija strainilor a fost instalarea lanturilor lor de magazine alimentare, sa nu mai producem nimic auto romanesc ( Dacia, Aro, Roman), Cfr locomotive si vagoane din '70 nu mai au bani-forta de munca sa taie stini de langa sine de ani de zile, Cap sparte sa cumpere pe nimic teren agricol sa produca straini hrana pentru ei, livezi in paragina, totul taiat la fier vechi nepus nimic in loc, au venit cateva multinationale la care i s-au intins covor rosu ca investesc in cateva hale de productie si dau de lucru la prostime sa nu fie capsunari si curatatori de toalete in Vest.
Sunt cateva orase care merg in tara dar la nici 100 km de ele e saracie lucie; toate astea gandite in Parlamentul European.
1. 2.1. Mari patrioti sunteti (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Mihai în data de 07.06.2017, 11:36)
  Alooo, tataie nu mai da cu bata in balta ca esti fals patriot de 2 lei. Din pacate tot ce a fost romanesc a fost distrus de patrioti de astia ca tine care au furat tot. Daca nu veneau retelele comerciale si te civilizau pe tine ghertoi prost cumparai produse cu 100% mai scumpe de la chioscuri.
  2.2. noi si strainii (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 08.06.2017, 11:52)
  La cele peste 3 milioane de romani migrati deja s-ar fi adaugat alte milioane daca strainii nu dadeau de lucru mai ales prin multinationale. Desigur ca fura cat pot dar si noi am furat, chiar mai mult.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 08:53)
Domnii ofițeri știu bine că ajustarea prin cursul de schimb, cu toate suferințele celor săraci, reprezintă doar un mijloc pentru dezvoltarea economiei reale.
Adoptarea euro înseamnă protejarea capitalului străin și atât, iar cei săraci, de grija cărora se sufocă Stolojan, se vor alătura milioanelor de români care au emigrat deja.
În loc de ajustare prin curs, ne vom trezi cu sufocarea economiei reale.
Cel mai frumos exemplu este concurența dintre turismul din Grecia și cel din Turcia, diferența dintre reforme adecvate și bla-bla-uri europene versus piață liberă.
1. 3.1.  cand o sa vezi la pompa cat face in EUR (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 07.06.2017, 10:14)
  plinul in rezervor o sa te miri ca e mai scump decat in AT.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 10:40)
  ... care turism turcesc?! acela cu barbosi frustrati sau acela cu blanosi rusnaci?! ... ma gandesc ca va referiti la acela cu frustrati, ca blanosii s-au cam retras de ceva vreme ... si asta ar mai lipsi euroiului: sa dea turcia drumu la turism si sa vazi atunci distructie ... si asa pare-se ca nemtii nu prea mai au loc prin turcia ... o fi si asta o noua forma de tursim - turism geostrategic ;) ... pe mine m-a fascinat turismul din ucraina, acela cu cheliosi tatuati ce au adus libertatea si democratia si pe la ei ... dar sa lasam turismul in seama ochilor albastrii ... economic vorbind: timpul e scurt, telul e mare euro poate dispare ...
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 11:10)
  Geopoliticul a intervenit după ce acționase piața liberă. :)
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 10:19)
argumentul (ii) , uitat pe drum (?), e cea mai mare piedica
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 11:49)
  ai si tu dreptate cu argumentul (ii) , are dreptate si Daniel Daianu. Are dreptate si dl. Stolojan, metoda stingerii dezechilibrelor prin devalorizare si cresterea dobanzilor este una perversa. De fapt, daca stau sa ma gandesc, dupa 25 de ani de aplicat metoda devalorizarii pt sprijinirea exporturilor si reducerea deficitului comercial, chiar incepe sa ma deranjeze acest lucru. Povestea asta cu salarizarea unitara si cu cresterea pensiilor si a pensiilor speciale a bagat frica pana si in socrul meu , pensionar si psd-ist infocat. Pana si el care nu prea se pricepe isi da seama ca treaba pute rau si ca o sa ne imprumutam ca nebunii ca sa platim aristocratia bugetara. Am ajuns sa stau in fiecare zi sa ma intreb daca nu este timpul sa-mi schimb economiile si investitiile, din lei in valuta.
  Colac peste pupaza , mai este si asaltul asta din domeniul legislatiei penale si stau si acolo sa ma intreb cat ne mai rabda UE si daca nu cumva o sa ajungem sa ne taie fondurile si sa provoace astfel explozia cursului de schimb. De fapt , marea problema de aici vine. Deficitele le mai poti finanta , mai tragi de ele , dar taierea fondurilor UE ar avea un efect imediat si exploziv.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 12:41)
  Cât ar putea să taie din fondurile europene? Împărțirea la zero, spun matematicienii, nu are sens, dar tu nu ești matematician, ci îngrijorat.
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 12:53)
  Din ce stiu eu sunt prevazute intrari de fonduri europene de cateva miliarde euro in bugetul pe 2017. Sunt sigur ca daca se respecta cu sfintenie programul de guvernare toate acestea se vor realiza. Astept si cele 3000 de ambulante si cele 30 de aeronave la Tarom si cele 6 spitale mamut.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 17:26)
  Si eu am asteptat o autostrada de mi s-a albit barba.
  Din gura tot facem, " fapte nu vorbe" era un slogan care vroiau la cas.
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 19:27)
  Statul, guvernul isi poate propune, dar cine acceseaza fondurile? Cine din servicii este de acord să fie accesate fonduri?
5. fără titlu
(mesaj trimis de fara speranta în data de 07.06.2017, 19:31)
Citesc mesajele de mai sus...sunteti lipsiti de viziune
Imaginativa astazi Romania in afara UE...tot voi ati strigat acum cativa ani "Nu vrem in UE, nu suntem pregatiti"
Va dau o problema artimetica: schimburile valutare sunt la 1,5 miliarde euro pe zi....da, ati citit bine. Comisionul de schimb valutar este undeva la 2%.
Intrebare pt domnii de mai sus: cati bani castiga bancile si casele de schimb valutar?
Acum inteleg unde lucrati voi, domnilor!
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 19:52)
  tranzactiile astea de 1,5 mld eur pe zi nu se fac cu comision ci pur si simplu se cumpara din piata. Desigur , apare riscul de curs. Daca banca a cumparat euro la 4,53 si apoi cursul scade la 4,52 banca respectiva a pierdut 1 ban, adica aprox 0,2% din suma ( si nu 2%). Este doar un exemplu. Desigur , pierderile sau castigurile pot fi mai mari de 0,2%.
  5.2.  de ce la telefonie si utilitati se indexeaza factu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de The Brute în data de 07.06.2017, 20:09)
  ra in EUR? Se indexeaza si veniturile? Pupi:-)
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 21:59)
  Nu exista comision de schimb valutar..
  Polonia crește de zeci de ani și nu vrea euro. Nu știu de ce, Ungaria și Cehia se simte bine la fel.
  Cei care scriu "imaginativa" strigau ca vor in UE, sa poata emigra. Acces la piata unica n-am niciodata pentru ca n-avem cu ce. :)
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.06.2017, 22:07)
Este de dorit sa aderam la zona pentru a nu ramane pe dinafara costructiei europene. Dar mai avem mult de lucru pana acolo si politicienii romani nu ajuta, mai mult strica.
Eu cred ca trecerea la euro va alinia imediat preturile (care au mai ramas de aliniat), sau maxim intr-un an doi, pana la nivelul zonei euro, dar fara a ridica si nivelul salariilor. Teoria cu concurenta nu tine, in Germania a avut loc o conversie 1:1 in magazine a doua zi, in afara teoriei oficiale de 1,95:1. Deci va saraci populatia si va accelera ritmul de emigrare. Inca nu suntem la un nivel salarial sufficient pentru a atenua acest soc.
Acum avem o pondere de 75% comert exterior cu zona euro si restul cu zona non-euro. Paritatea eur/usd s-a consolidat peste nivelul de 1:1 dupa ce Germania si-a reformat economia si a redus deficitul bugetar, in prima parte a anilor 2000. La cum duduie acum economia Germaniei, ne putem astepta la o crestere a euro spre media ultimilor 10 ani. Merkel a spus zilele trecute ca euro este prea slab. Daca acum eur/usd este la 1.125 si va creste spre o medie rezonabila de 1.3, vom avea o apreciere de 15% a euro si o scumpire a exporturilor noastre. Daca ne aflam in zona euro economia Romaniei va fi afectata de necompetivitate, deoarece concureaza pe piata produselor ieftine. Asia este deja competitiva. Desi BNR leaga informal cursul leului de euro, Romania nu a simtit pe deplin efectele paritatii eur/usd pana acum, din cauza devalorizarii accelerate a leului in criza si a comertului extern mai redus din urma cu 5-10 ani.
In afara zonei euro mai putem reduce acest effect cu jumatate, devalorizand leul pana la 4.85.
In concluzie, inclin sa cred ca inca nu avem putere de cumparare si competitivitate suficienta sa absorbim efectele intr-un mod rezonabil.
Centrul europei are o economie mai solida si tot nu se grabesc.