România va avea o contribuţie simbolică la fondul UE pentru climă

România, una dintre ţările europene lovite cel mai dur de criza economică, va avea o contribuţie simbolică la fondul pentru climă anunţat vineri de Uniunea Europeană, iar dacă s-ar confirma sumele menţionate de EUobserver şi The Independent, ar fi chiar cea mai mică din întreaga UE, anunţă NewsIn.

România va contribui cu suma "simbolică" de 5.000 de euro pe an la fondul de 7,2 miliarde de euro pe care UE a anunţat că îl va acorda în următorii trei ani drept ajutor ţărilor sărace ca să combată efectele schimbărilor climatice, scrie EUObserver, care citează o informaţie furnizată de un premier european al cărui nume nu este menţionat. La rândul său, cotidianul britanic The Independent susţine că ar fi vorba despre o contribuţie de 5.000 de lire sterline pe an din partea României, ceea ce ar echivala cu circa 5.500 de euro.

EUobserver precizează însă că suma menţionată a fost dezminţită de un purtător de cuvânt al României, care a declarat că Bucureştiul va avea o contribuţie "aliniată" cu cea a celorlalte state care au aderat recent la Uniunea Europeană.

Făcând abstracţie de România, potrivit EUobserver, contribuţia cea mai mică o va avea Letonia, de 30.000 de euro, urmată de Bulgaria, cu 40.000 de euro, în timp ce la polul opus, cu cea mai mare contribuţie, se situează Marea Britanie, cu 1,6 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a banilor va veni de la cele trei mari ţări europene - Franţa, Germania şi Regatul Unit - primele două contribuind fiecare cu circa 1,26 de miliarde de euro defalcaţi pe o perioadă de trei ani. Suedia a oferit 800 de milioane de euro, Italia 600 de milioane de euro, Spania 375 de milioane de euro şi Olanda 300 de milioane de euro. Danemarca, cea care găzduieşte şi summitul ONU asupra climei, va contribui cu 160 de milioane de euro, Belgia cu 150 de milioane de euro, Austria cu 120 de milioane de euro, Irlanda şi Finlanda fiecare cu câte 100 de milioane de euro.

Polonia va oferi între 50 şi 60 de milioane de euro, aceşti bani venind însă nu direct din seifurile Guvernului, ci din vânzarea controversată a permiselor excedentare din cota alocată pentru emisiile de dioxid de carbon. Cehia va contribui în total cu 12 milioane de euro, în timp ce Portugalia, Luxemburg şi Slovacia vor da câte 9 milioane de euro. Finanţarea oferită de Bratislava va fi luată însă din actualul fond rezervat ajutorului pentru dezvoltare. Slovenia va contribui cu 8 milioane de euro.

Ungaria, unul dintre statele lovite de criză şi aflate sub supravegherea FMI, va pune deoparte 6 milioane de euro, din care în 2010 numai un milion, două milioane în 2011 şi trei milioane în 2012.

Estonia şi Lituania, care nu au fost lovite de criză la fel de puternic cum a fost Letonia (care contribuie doar cu 30.000 de euro), vor oferi fiecare 3 milioane de euro.

Cipru nu a confirmat oferta sa finală, dar aceasta se va ridica undeva în jurul sumei de 1,8 milioane de euro pe trei ani.

Bulgaria oferă 20.000 de euro, dar numai pentru ultimii doi ani ai programului, în timp ce oficialii români spun că pot oferi numai o "sumă simbolică". Potrivit unui premier dintr-o ţară membră UE, ar fi vorba de numai 5.000 de euro pe an. Suma a fost negată de un purtător de cuvânt român, care a spus că această contribuţie va fi mai degrabă "aliniată cu cea a altor noi state membre", scrie EUobserver.

Oficialii din Grecia, o altă ţară europeană lovită dur de criză, nu au anunţat încă ce contribuţie va avea Atena.

Comisia Europeană, la rândul ei, va contribui cu 150 de milioane de euro.

Liderii europeni au ajuns vineri la Bruxelles, după discuţii prelungite, la un acord pentru a finanţa cu 7,2 miliarde de euro ţările în curs de dezvoltare pentru ca acestea să combată în următorii trei ani efectele încălzirii climatice. După presiuni intense din partea preşedinţiei suedeze a Uniunii Europene pentru ca fiecare stat membru să aibă o contribuţie la acest fond, fiecare capitală a anunţat nişte cifre, chiar dacă sumele oferite de unele dintre cele mai sărace state membre au fost mai mult simbolice, scrie EUobserver.

Ţările în curs de dezvoltare deja suferă de pe urma secetei pronunţate, a inundaţiilor şi a altor calamităţi naturale. Ele aşteaptă acum ca ţările comunităţii internaţionale să cadă de acord asupra unor fonduri destinate acţiunilor de combatere a efectelor încălzirii globale, acord ce se aşteaptă să fie anunţat la summitul ONU asupra climei ce se desfăşoară la Copenhaga, dar care nu va fi valabil până în 2013. Ţările în curs de dezvoltatre aşteaptă în jur de 35 de miliarde de euro până în 2020 pentru o finanţare pe termen lung.

Tocmai de accea, fondul pus la dispoziţie de UE este o măsură destinată să acopere perioada până când va intra în vigoare finanţarea ONU, dând în acelaşi timp încredere ţărilor sărace. Acestea din urmă au nevoie de bani pentru a se adapta la schimbările climatice prin măsuri de tipul construirii de faleze împotriva mareelor din ce în ce mai puternice sau pentru dezvoltarea unor culturi mai rezistente la secetă.