România va trăi şi în 2022 pe datorie

• Strategia fiscal-bugetară prevede o îngheţare a salariilor din sectorul public şi în 2023 şi 2024 • Bugetul şi strategia fiscal-bugetară denotă prudenţă, dar proiecţia veniturilor şi cheltuielilor este cu mult peste ce era scris în strategia fiscal-bugetară a guvernului Cîţu. Coaliţia PSD-PNL-UDMR vrea să aibă, în 2024, venituri bugetare mari mari cu 142,78 miliarde de lei faţă de 2021 • Cum ar putea ajunge datoria publică la 65,1% din PIB în 2024 şi care este costul în termeni nominali ai majorării datoriei publice • Ce ministere primesc bani şi de unde se taie. Serviciile, din nou bani în plus

Ministerul Finanţelor a pus ieri dimineaţă în dezbatere publică proiectul legii bugetului de stat pe 2022 construit pe o creştere economică de 4,6% a PIB la un produs intern brut nominal de 1.317 miliarde de lei şi un deficit bugetar cash de 5,84% (76,98 miliarde de lei), cu venituri estimate de 439,98 miliarde de lei (33,4% din PIB) şi cheltuieli de 516,97 miliarde de lei (39,2% din PIB). Veniturile totale ale bugetului pentru anul curent (2021) sunt estimate la 387,73 miliarde de lei, în creştere cu 65 de miliarde faţă de anul pandemic 2020, iar cheltuielile la 472,64 miliarde de lei, cu un plus de 48 de miliarde faţă de 2020.

La baza veniturilor estimate pe anul 2022 a fost inclusă o ţintă de 10,7 miliarde lei, susţinută de măsurile de îmbunătăţire a colectării, din care TVA +7,2 miliarde lei, contribuţii sociale +2,5 miliarde lei, impozit pe profit +0,7 miliarde lei şi impozit pe venit +0,3 miliarde lei. Totodată, statul prognozează, din nou, cum a făcut şi în bugetele ultimilor trei ani, că va avea încasări de câteva miliarde de lei din licitaţia de valorificare a frecvenţelor 5G. În acest buget se precizează suma de 2,5 miliarde de lei.

De asemenea, inflaţia media anuală din 2022 ar urma să fie de 6,5%, cu o rată la final de an de 4,7%, cu un câştig salarial mediu net lunar de 3.775 de lei. De asemenea, Finanţele au publicat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale după ce vineri a fost publicat proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022.

Pe orizontul prognozei avut în vedere în strategia fiscal-bugetară 2022-2024, cheltuielile totale ale statului vor creşte la 548,65 miliarde lei în 2023 şi 575,61 miliarde de lei în 2024 (36,9 din PIB). La venituri totale în 2023 sunt estimate 485,72 miliarde de lei (33,7% din PIB), iar în 2024 circa 530,52 miliarde de lei (34,0% din PIB).

Pe întreg orizontul de prognoză, diferenţa dintre veniturile estimate a fi colectate la finele lui 2021 şi 2024 este de 142,78 de miliarde de lei (!). Cum vrea coaliţia PSD-PNL-UDMR să ajungă la venituri de 530,52 miliarde de lei în 2024? Ei bine, doar din contribuţii de asigurări sociale se estimează un plus de 45,37 miliarde în 2024 faţă de 2021, din accize +13,24 miliarde de lei, din TVA +36,5 miliarde de lei, din impozite şi taxe pe proprietate +2,6 miliarde de lei, din venituri nefiscale +6,2 miliarde de lei, din impozit pe profit +7,42 miliarde de lei, din impozit pe venit şi salarii +11,57 miliarde de lei şi din sume de la UE +15,92 miliarde de lei (vezi tabel veniturile bugetului general consolidat pe tipuri de venit).

De notat în ceea ce priveşte ponderea veniturilor bugetare în PIB în anul 2020 că România ocupă al doilea cel mai mic loc din UE cu 32,8% din PIB, mult sub media UE de 46,3%. România a practicat începând cu anul 2016 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens economia în perioadele de expansiune (2006-2008) şi frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potenţial (2010-2015), contribuind astfel la amplificarea fluctuaţiilor ciclului economic şi la accentuarea dezechilibrelor acumulate în economie.

Totodată, raportat la strategia fiscal-bugetară 2021-2024 publicată anul trecut de guvernul Cîţu, cheltuielile totale ale bugetului pe 2022 sunt mai mari cu 68,44 miliarde de lei. Strategia fiscal-bugetară aferentă bugetului pe 2021 vorbea de cheltuieli de 448,53 de miliarde de lei în 2022, 459,91 miliarde de lei în 2023 (37,25% din PIB) şi 474,08 miliarde de lei în 2024 (35,33% din PIB).

• Sumele ce vor intra în fondurile de pensie privată Pilon II în 2022 se ridică la 11,08 miliarde de lei

În orice caz, deficitul pe metodologia ESA din 2022, folosită de Comisia Europeană, ar urma să fie de 6,24% din PIB.

Pentru anul 2023, deficitul bugetar ar urma să fie de 4,37% din PIB pe cash şi de 4,4% pe ESA, fiind estimată creşterea veniturilor structurale. Ulterior, în 2024, România va ajunge la un deficit bugetar de 2,89% din PIB, aceasta fiind ţinta agreată cu partenerii europeni şi agenţiile de rating. În 2025 se proiectează un deficit de 2,02% din PIB. Coborârea sub pragul de 3% menţionat în prevederile Tratatului de la Maastricht, va permite ieşirea României de sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (EDP) care obligă ţara noastră să revină sub acest prag de 3%. De notat că deficitul de 2,89% din PIB din 2024 înseamnă nominal 45,08 miliarde de lei, cam cât deficitul de 4,6% din 2019.

"Obiectivul general al politicii fiscal-bugetare pe termen mediu este reprezentat de reducerea graduală a deficitului, fără a pune în pericol perspectivele redresării economice", se arată în strategia fiscal-bugetară 2022-2024.

Pentru anul 2022, cheltuielile de personal ale statului sunt estimate la 8,8% din PIB. Cheltuielile de personal ar urma să fie de 8,2% din PIB în 2023, din nou în scădere de la 9,4% în 2021 şi 10,4% în 2020.

De notat că cheltuielile de personal (salariile, sporurile şi toate celelalte categorii de venituri ale angajaţilor din sectorul bugetar) sunt a doua cea mai mare cheltuială din buget după cheltuielile cu asistenţa socială (în mare parte pensii, aici fiind incluse şi pensiile speciale). Astfel, în 2022, cheltuielile cu veniturile bugetarilor vor fi de 115,4 miliarde de lei, iar pentru 2023 şi 2024 sunt estimate creşteri foarte mici de câte 3 miliarde de lei anual, de unde se deduce că strategia fiscal-bugetară prevede o îngheţare a majorităţii veniturilor din sectorul public şi în 2023 şi 2024. În 2022, pe lângă poliţişti şi militari, doar cei din educaţie şi din sănătate primesc majorări salariale. În sectorul bugetar, în medie, salariile sunt cu 65% mai mari decât în sectorul privat, iar sectorul bugetar angajează 20% din forţa de muncă ocupată din ţara noastră.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea vor prognozate să scadă uşor ca pondere în PIB la 12,2% în 2022 de la 12,4% în 2021, apoi la 11,9% din PIB în 2023 şi apoi să crească la 12,6% din PIB în 2024. Nominal, cheltuielile cu asistenţa socială ar urma să fie de 160,4 miliarde de lei în 2022, în creştere de la 147,66 miliarde de lei în 2021. În 2023, acestea vor creşte la 171,68 miliarde de lei şi apoi la 195,87 miliarde de lei, cel mai probabil fiind inclusă aici majorarea pensiilor. În 2022, pensiile cresc cu 10%, pensionarii cu pensii mai mici de 1.600 de lei beneficiind şi de un ajutor de iarnă astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei în luna ianuarie 2022.

Cheltuielile cu asistenţa socială au o pondere de 31,0% în total cheltuieli pentru 2022, în timp ce cheltuielile de personal au o pondere de 22,3% din total. Cheltuielile de investiţii vor rămâne ridicate în ideea în care se vrea o creştere economică bazată pe investiţii, asta în ciuda execuţiei slabe din 2021 faţă de ce trebuia să se întâmple conform legii bugetului pe 2021. Astfel, cheltuielile de investiţii în 2022 sunt prognozate la 6,7% din PIB, adică 88,78 miliarde de lei, respectiv 17,2% din totalul cheltuielilor din 2022.

În 2023 acestea sunt programate să crească la 7,3% din PIB, adică 104,96 miliarde de lei, iar apoi la 7,7% din PIB, respectiv 119,86 miliarde de lei. Nivelul cheltuielilor de investiţii anticipat pentru 2024 este aproape dublu faţă de ce se prognoza în bugetul din 2021 (67,47 miliarde de lei).

Cheltuieli mari programate cu investiţiile permit o anumită flexibilitate la nivelul bugetului în sensul că acestea sunt primele sacrificate la rectificări dacă există derapaje fiscale, nerealizări pe execuţia bugetară sau probleme pe partea de finanţare.

Amintim că 2022 şi 2023 se prognozează a fi ani dificili pentru ţările emergente în ceea ce priveşte finanţarea în condiţiile în care dobânzile au crescut puternic pe fondul inflaţiei şi a anticipării majorărilor de dobândă în ţările dezvoltate (Statele Unite ale Americii în special). O importanţă majoră o are seriozitatea cu care se tratează execuţia bugetară de către ministere şi menţinerea unei imagini favorabile în faţa pieţelor şi a investitorilor având în vedere deficitele încă mari.

De menţionat de asemenea că se estimează crearea de aproape 400.000 de noi locuri de muncă între 2021 şi 2024 şi că rămâne la acelaşi nivel de 3,75% cota de contribuţie la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), cu menţiunea că se vorbeşte despre majorarea la 4,75% până la finele lui 2024.

Sumele ce vor intra în fondurile de pensie privată Pilon II în 2022 se ridică la 11,08 miliarde de lei, în creştere cu peste 13% faţă de cele menţionate în legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2021 (9,74 miliarde de lei).

• Datoria publică este estimată la 49,9% din PIB în 2024. Pragul de 60% reprezintă condiţie pentru intrarea în zona euro

Se estimează că în 2023 datoria publică va depăşi uşor pragul de 50% din PIB, urcând la 50,3%, doar ca apoi să scadă la 49,9% în 2024. Aceasta este doar o programare pe care o face Ministerul Finanţelor pentru că evoluţia datoriei publice depinde de mulţi factori precum dinamica economică şi mediul extern care poate genera şocuri economice interne şi de finanţare.

În strategia fiscal-bugetară există mai multe scenarii pentru evoluţia datoriei publice ca procent din PIB, singurul scenariu cu menţinere sub pragul de 50% în 2024 fiind scenariul de bază. Asta înseamnă că orice deviere negativă semnificativă de la parametrii din strategia fiscal-bugetară duce la o trecere de pragul de 50% din PIB a datoriei publice şi mai mult decât probabil la o menţinere peste acest nivel. Menţinerea sub pragul de 60% din PIB în ceea ce priveşte datoria publică este condiţie pentru intrarea în zona euro.

De notat că un scenariu al MFP include deprecierea monedei naţionale cu 10% în raport cu euro, depreciere ce ar determina o creştere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 3,3% din PIB în 2024. În medie, deprecierea anuală a monedei euro este de 2%. Totodată, conform strategiei fiscal-bugetare, influenţa unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creştere cu 4,9% din PIB în anul 2024, iar menţinerea derapajelor fiscale transpuse într-un deficit în numerar de finanţat de 6,3% din PIB în perioada 2022-2024, ar conduce la o creştere a nivelului de îndatorare cu până la 6,2% din PIB în 2024, în timp ce influenţa combinată a tuturor acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determina o creştere a acestui indicator cu 15,2% din PIB în anul 2024 (adică o datorie publică de 65,1% din PIB în 2024).

Majorarea datoriei publice are un cost în buget prin dobânzile în creştere plătite de stat. Astfel, deşi sunt prognozate să rămână constante ca pondere în PIB, la 1,5% pe orizontul de prognoză (2022-2024) ca urmare a creşterii economiei (PIB) şi a veniturilor bugetare, în termeni nominali cheltuielile statului cu dobânzile cresc la 19,94 miliarde de lei în 2022 şi sunt proiectate să crească la 21,91 miliarde de lei în 2023 şi apoi la 23,07 miliarde de lei în 2024 (vezi tabel cheltuieli).