Roxana Mînzatu - primul pas către funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene

Roxana Mînzatu, propunerea ţării noastre pentru funcţia de comisar european, a trecut cu bine ieri de audierea ei de către membrii comisiilor Libertăţi Civile,Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), Forţă de muncă şi Afaceri Sociale (EMPL), Cultură şi Educaţie(CULT), şi pentru Drepturile femeilor şi Egalitatea de şanse(FEMME) pentru a ocupa funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Oameni, Competenţe şi Formare profesională.

În cadrul audierii, Roxana Mînzatu a declarat că educaţia, locurile de muncă de calitate şi creşterea nivelului de trai pentru persoanele vulnerabile reprezintă priorităţile mandatului său de vicepreşedinte al Comisiei Europene, în cazul în care va trece şi de votul Parlamentului European programat pentru întregul Executiv comunitar în sesiunea din 25-28 noiembrie la Strasbourg.

Roxana Mînzatu a precizat: "Cetăţenii Europei au traversat în ultimii 5 ani o perioadă de incertitudini, cum au fost pandemia Covid, războiul din Ucraina, companiile care şi-au mutat sediile sociale, creşterea preţului la energie care a atras creşterea preţurilor şi a inflaţiei, precum şi cu dezastrele din cauza evenimentelor climatice, aşa cum au fost cele recente din Spania. Europa este un fel de sportiv aflat într-o competiţie complexă ce trebuie să îşi sporească nivelul de pregătire, de antrenament şi de rezistenţă pentru a-şi proteja oamenii, din copilărie şi până la bătrâneţe. (...) Voi iniţia un dialog de politică socială pentru a mă asigura că munca şi bunăstarea sunt pe acelaşi palier. Voi discuta cu toţi partenerii sociali, cu guvernele, cu parlamentele naţionale, cu cetăţenii şi organizaţiile de tineret, deoarece vreau să realize o dezbatere incluzivă, un dialog democratic privind locurile de muncă şi competenţele noastre, pentru a clădi un nou plan de acţiune pentru pilonul european al politicii sociale".

Comisarul desemnat a afirmat că îşi va sprijini mandatul pe trei piloni. Primul se referă la educaţie, domeniu în care, deşi programul Erasmus Plus este un exemplu de bune-practici, potrivit Roxanei Mînzatu statele membre UE se confruntă cu deteriorarea competenţelor de bază ale tinerelor generaţii, cu un deficit alarmant de cadre didactice (înregistrat în 24 de state membre din cele 27, potrivit informaţiilor oferite de viitorul vicepreşedinte al Comisiei Europene) şi cu lipsa competenţelor digitale necesare pentru mulţi cetăţeni europeni.

"Vreau să finanţăm mai mult tot ceea ce Europa are nevoie pentru viitor. Trebuie să oprim fuga creierelor prin oferirea către studenţii noştri a unor campusuri uiniversitare moderne, pe baza sumelor alocate prin programul Erasmus. Vrem să întârim educaţia şi formarea profesională. Trebuie să întâîrim Erasmus pentru început şi să îl facem sănătos şi în viitorul cadru financiar multianual", a afirmat Roxana Mînzatu.

Al doilea pilon se referă la crearea de locuri de muncă de calitate, care oferă venituri decente angajaţilor şi permit învăţarea şi formarea continuă. Al treilea pilon al mandatului Roxanei Mînzatu va fi justiţia socială, ce va urmări scoaterea din sărăcie a persoanelor vulnerabile, creşterea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi construirea de locuinţe accesibile pentru persoanele cu adevărat vulnerabile.

• Fondul pentru Tranziţie Justă şi Fondul Social pentru Climă, surse de finanţare pentru locuri de muncă de calitate şi pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile

Doamna Mînzatu s-a referit şi la introducerea în viitor, pe piaţa muncii, a paşaportului de securitate socială, document care se află în faza de testare prin intermediul a două proiecte europene şi care ar urma să fie generalizat în funcţie de rezultatele obţinute în proiectele respective. Legat de impactul Inteligenţei Artificiale asupra locurilor de muncă din Uniunea Europeană, Roxana Mînzatu a afirmat că, deşi AI şi tehnologia oferă oportunităţi şi locuri de muncă de calitate în diferite domenii, este nevoie de monitorizarea relaţiilor de muncă şi de dialogul cu partenerii sociali, pentru a oferi la nivel european un răspuns strategic privind politicile, legislaţia privind respectarea drepturilor lucrătorilor, indiferent că aceştia muncesc hibrid sau de la distanţă. Referitor la angajaţii platformelor online, drepturile acestora ar urma să fie acoperite de viitoare reglementări europene în privinţa gestiunii AI şi a algoritmilor.

Legat de Fondul de Tranziţie Justă, doamna Mînzatu a spus că este important pentru crearea unor locuri de muncă de calitate şi pentru sprijinirea restructurărilor economice în zonele defavorizate social. Ea a precizat că acolo unde nu vor fi suficiente fonduri pentru tranziţia justă, tranziţie care nu se află în portofoliul mandatului pe care îl vizează, sumele respective vor fi suplimentate din alte programe europene, pentru ca oamenii să dobândească competenţe ecologice şi tehnice pentru a-şi creşte potenţialul. Una dintre sursele de finanţare ar putea fi Fondul Social pentru Climă a precizat Roxana Mînzatu.

Domnia sa a afirmat ca este nevoie de o revoluţie a competenţelor, de portabilitatea competenţelor, în actuala economie în schimbare.

Întrebată dacă drepturile persoanelor vulnerabile vor fi asigurate în contextul creşterii cheltuielilor militare la nivel european, Roxana Mînzatu a spus că nu va fi redusă nicio sumă privind protecţia drepturilor cetăţenilor şi a arătat că există sume în Fondul Social pentru Climă pentru sprijinirea consumatorilor în faţa creşterii preţurilor la energie, dar şi că sumele privind protecţia socială şi sprijinirea tinerilor şi copiilor sunt bine stabilite în cadrul european financiar multianual. Ea a arătat că Fondul Social pentru Climă are o alocare de 87 miliarde euro, din care 25% reprezintă cofinanţare din partea statelor-membre, care întocmesc fiecare un plan naţional pentru protejarea gospodăriilor vulnerabile, planuri ce trebuie depuse până la finalul lunii iunie a anului viitor. Pentru România, acest fond înseamnă 6 miliarde euro, bani ce vor fi folosiţi pentru sprijinirea tranziţiei verzi, a afirmat Roxana Mînzatu.

Singurele întrebări incomode în dezbaterea de ieri au venit din partea celor de la Renew Europe şi de la ECR, referitoare la extinderea casei de la Braşov a familiei Mînzatu şi la modul în care s-a raportat ea la legile justiţiei din perioada PSDragnea, când era deputat în Parlamentul României. Roxana Mînzatu a precizat că imobilul din Braşov nu este monument istoric deşi se află în zona istorică a oraşului, iar cu privire la legile justiţiei a afirmat că susţine valorile europene în acest domeniu.