Rusia, nemulţumită de achiziţia europeană de armament pentru Ucraina

Modul în care oficialii de la Bruxelles caută crearea a tot felul de artificii legislative menite să permită derogări de la Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, pentru a permite alocarea de fonduri în scopul achiziţiei comune de armament pentru Ucraina, este unul nedemocratic, în opinia Mariei Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din Federaţia Rusă.

Într-o postare pe paginile oficiale de pe reţelele X şi Telegram, Maria Zakharova scrie: "Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe: «Nu putem lăsa Rusia să câştige acest război. În caz contrar, interesele Statelor Unite şi ale Europei vor avea de suferit foarte mult. Nu este vorba doar de generozitate. Nu este vorba despre sprijinirea Ucrainei pentru că îi iubim pe ucraineni. Acest lucru este în propriul nostru interes. Şi este, de asemenea, în interesul Statelor Unite ca jucător global - unul care vrea să fie văzut ca un partener responsabil pentru securitatea aliaţilor săi». Pentru prima dată, un reprezentant al regimurilor occidentale a vorbit atât de deschis despre esenţa a ceea ce se întâmplă. Nu este o chestiune de «dragoste pentru ucraineni», pe care occidentalii i-au distrus practic şi din dorinţa Statelor Unite de a-şi menţine hegemonia, de a-şi menţine un rol care se estompează în afacerile mondiale. Nu a mai rămas nicio urmă de creativitate în abordarea americană a relaţiilor internaţionale. Liberal-democraţii ştiu doar să distrugă, crezând că această abilitate este o garanţie a dominaţiei. Iar sarcina Uniunii Europene în stadiul actual este să furnizeze ca ajutor Ucrainei cartuşe achiziţionate din banii propriilor cetăţeni, a căror părere nu le-a cerut-o nimeni".

Este foarte curios cum un oficial rus devine atent deodată la păstrarea democraţiei în cadrul Uniunii Europene, la respectarea opiniei cetăţenilor statelor membre cu privire la achiziţiile comune de armament ce urmează a fi trimis Ucrainei, dar nu ţine cont de faptul că înainte de invadarea Ucrainei în 24 februarie 2022, preşedintele Vladimir Putin nu i-a întrebat pe cetăţenii Federaţiei Ruse dacă doresc să intre în război, ci doar i-a anunţat că a demarat o operaţiune specială în ţara vecină.

Se pare că respectarea regulilor democratice este bună pentru autorităţile de la Kremlin doar când este vorba despre statele occidentale, nu şi când vorbim despre acţiunile militare sau politice ale preşedintelui Vladimir Putin şi acoliţilor săi.

• Profitul activelor ruseşti îngheţate ar urma să fie folosit de UE pentru cumpărarea de armament

Cu toate acestea, nu putem să nu observăm că, în ultima perioadă, poziţiile oficialilor de la Bruxelles au fost în favoarea unui mecanism menit să ducă la achiziţii comune în domeniul militar în favoarea Ucrainei.

Astfel, în discursul privind Starea Uniunii rostit de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, la finalul lunii februarie în Parlamentul European, şefa Executivului comunitar a spus că profiturile obţinute din activele ruseşti îngheţate ar trebui utilizate pentru achiziţionarea în comun de echipamente militare pentru Ucraina.

"Nu ar putea exista un simbol mai puternic şi o utilizare mai bună pentru aceşti bani decât să facă din Ucraina şi din întreaga Europă un loc mai sigur pentru a trăi", a spus von der Leyen.

Ideea preşedintelui Comisiei Europene a fost preluată de membrii Consiliului European, astfel că, la summitul din 21-22 martie 2024, au ajuns la un acord de principiu pentru a rechiziţiona o mare parte din profiturile excepţionale generate de activele ruseşti îngheţate şi a le da Ucrainei. Acordul vine după aproape un an de negocieri legate de temeiul juridic pentru sechestrarea efectivă a 190 de miliarde de euro deţinute în depozitarul central belgian de valori mobiliare Euroclear.

S-a ajuns la un acord după ce formularea textului a fost modificată pentru a răspunde obiecţiilor Ungariei, care se opunea ca banii să fie folosiţi pentru înarmarea Ucrainei. Cu toate acestea, deşi modul în care vor fi împărţite fondurile nu a fost încă decis, propunerea este de a utiliza 90% (3 miliarde euro pe an) pentru programe militare şi 10% pentru reconstrucţie.

Ungaria a declarat că se va opune planului Comisiei Europene de a folosi 90% din profiturile din activele îngheţate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina.

Anterior acordului la care au ajuns liderii europeni, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie prima strategie industrială europeană în domeniul apărării la nivelul UE. Statele membre sunt invitate să achiziţioneze cel puţin 40% din echipamentele de apărare în mod colaborativ până în 2030, să se asigure că, până la acel moment, valoarea comerţului în domeniul apărării în interiorul UE reprezintă cel puţin 35% din valoarea pieţei UE a apărării, să realizeze progrese constante în direcţia achiziţionării a cel puţin 50% din bugetul lor de achiziţii publice în domeniul apărării în cadrul UE până în 2030 şi a 60% până în 2035.

Programul pentru industria europeană de apărare (EDIP) va mobiliza 1,5 miliarde de euro din bugetul UE în perioada 2025-2027, iar o mare parte din suma respectivă se va duce către producţia de obuze, care sunt necesare pe câmpurile de luptă din Ucraina.

De altfel, în 15 martie Comisia Europeană a alocat deja 500 milioane euro pentru companiile din industria de apărare din UE, în vederea creşterii capacităţii de producţie a muniţiilor, producţia suplimentară urmând să asigure Ucrainei mai multe proiectile de artilerie şi să refacă stocurile epuizate ale statelor europene, potrivit comunicatului de presă emis de Executivul comunitat. În cadrul schemei de finanţare ASAP (Act in Support of Ammunition Production - Acţiune în sprijinul producţiei de muniţie), se pot acorda între 2,1 şi 47 milioane euro pentru cele 31 proiecte coordonate de marile companii din industria de apărare printre care se numără Rheinmetall, Nammo, Chemring Nobel, Hellenic Defence Systems sau Eurenco.

Finanţarea proiectelor respective va genera investiţii suplimentare din industrie prin cofinanţare, rezultând o investiţie totală de aproximativ 1,4 miliarde euro în lanţul de aprovizionare. ASAP se concentrează pe producţia de pulbere şi explozivi, domenii ce vor primi trei sferturi din suma alocată. Programul va sprijini proiectele de creştere a capacităţii anuale de producţie cu peste 10.000 tone de pulbere şi cu peste 4.300 tone de explozivi. În acest scop, Uniunea va investi 248 milioane euro în capacitatea de producţie de pulbere şi 124 milioane euro în capacitatea de fabricare a explozivilor.

Industria europeană de apărare va putea astfel să îşi extindă până la sfârşitul lui 2025 capacitatea de producţie de muniţii la două milioane de obuze pe an, o parte dintre acestea urmând să fie livrate Ucrainei. Datorită măsurilor deja luate, capacitatea de producţie anuală europeană pentru obuze de 155 mm ajunsese deja la 1 milion de obuze în ianuarie 2024.