Runda de negocieri privind intrarea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), care a avut loc săptămîna trecută la Geneva, a adus autorităţilor de la Kremlin noi probleme. Autorităţile ruse speră, însă, ca pe parcursul tratativelor să reuşească să se apropie cu încă un pas de OMC, cu atît mai mult cu cît, după încheierea cu succes, în luna mai, a reuniunii Rusia-Uniunea Europeană, procesul de integrare a intrat în linie dreaptă spre final.
După momentul amintit, Moscova mai trebuia să elimine ultimele divergenţe cu SUA (referitoare la subvenţionarea de către stat a industriei aviatice şi la protecţia proprietăţii intelectuale), cu Japonia (privind taxele la automobile) şi cu China (în ceea ce priveşte taxele la produsele industriei uşoare). Moscova a scontat să încheie negocierile bilaterale pînă la sfîrşitul acestui an, iar pe cele multilaterale - anul viitor, urmînd să intre în OMC în anul 2006.
Dar, runda de la Geneva a oferit o surpriză neplăcută. Reprezentantul Chinei a declarat, pe neaşteptate, că ţara sa solicită Rusiei să lichideze diferenţa dintre preţul de export al gazelor şi cel practicat pe plan intern. Potrivit celor afirmate de participanţii la aceste negocieri, Beijingul nu a ridicat niciodată problema energetică, pretenţiile chinezilor privind cu totul alte aspecte: ba accesul liber al forţei de muncă pe piaţa rusească, ba înregistrarea companiilor chinezeşti pe teritoriul Rusiei, ba reducerea taxelor la textile, încălţăminte şi piele.
Experţii consideră că eventualul substrat al acestui eveniment rezidă în aceea că Beijingul încearcă să obţină astfel din partea Rusiei o decizie în legătură cu construirea unei conducte de petrol de la Angarsk la Datin (China). China are, însă, şi alte motive să avanseze Rusiei pretenţii în ceea ce priveşte pachetul energetic. Experţii spun că neînduplecarea Chinei în cadrul negocierilor pentru intrarea în OMC are ca scop determinarea autorităţilor din Rusia să înceapă cît mai curînd realizarea proiectelor de livrări de resurse energetice în China. Pe lîngă conducta de petrol, este vorba despre o conductă de gaze de la zăcămîntul Kovîkta, pentru a cărei construcţie autorităţile ruse nu se pot nicicum hotarî de cîţiva ani deja, precum şi despre nişte posibile livrări de energie electrică din Siberia. China a dus deja tratative cu Rusia pentru vînzarea de energie, dar nu a găsit în Rusia companii care să dorească s-o vîndă la preţurile interne din Rusia.
În anul 2002, premierul de atunci, Mihail Kasianov, a semnat la Beijing un acord cu R.P. Chineză, în care se vorbea despre construcţia unei conducte de petrol de la Angarsk la Datin. Partea chineză a cheltuit cîteva milioane de dolari pentru elaborarea studiului tehnico-economic aferent sectorului său şi a scontat să obţină materie primă rusească încă din anul 2005. Operatorul acestui proiect - grupul "Iukos", a încheiat un acord cu Compania Naţională pentru Petrol şi Gaze a Chinei privind condiţiile şi volumele livrărilor de petrol pe 25 de ani înainte. Oficialii de la Moscova au preferat însă, în mod neaşteptat, proiectul companiei de stat "Transneft", care propunea să ducă "ţeava" de la Angarsk la Nahodka, ceea ce răspundea intereselor Japoniei. În final, autorităţile ruse au hotărît ca această conductă de petrol de la Angarsk să meargă şi la Nahodka, şi la Datin. Dar, concret, în ce fel va fi construită şi cînd, nu se ştie, deoarece noul premier, Mihail Fradkov, a promis să-şi precizeze poziţia cu privire la traseul acestei conducte abia spre sfîrşitul anului în curs.
La Geneva, Rusia a dat şi de alte complicaţii. Aşadar, nu s-au justificat speranţele că SUA îşi va schimba poziţia faţă de pachetul de legi recent adoptat în Rusia privind protecţia proprietăţii intelectuale. La Washington, acesta continuă să fie considerat prea indulgent. În plus, pe reprezentanţii SUA îi interesa, de pildă, de ce autorităţile ruse vînd şi nu distrug echipamentul confiscat cu care se face producţia contrafăcută. Americanii au fost susţinuţi de reprezentanţi ai altor ţări. Dar, cea mai dură a fost poziţia Letoniei, premierul acesteia declarînd că "Rusia nu trebuie primită în OMC atît timp cît se poartă cu oamenii ei de afaceri altfel decît cu cei din Letonia".
• Intrarea Rusiei în OMC - condiţionată de eradicarea produselor pirat
Autorităţilor ruse le va fi greu să finalizeze negocierile de aderare la OMC, dacă nu vor realiza progrese în protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, susţine ambasadorul SUA la Moscova, Alexander Vershbow, citat de Interfax. Vershbow afirmă că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală este un element deosebit de important, care implică aprobarea a numeroase reguli şi norme în materie, inclusiv a legii copyright-ului.
Reprezentanţii companiilor americane din industria muzicală şi a filmului, prezenţi pe piaţa Rusiei, insistă pe sancţionarea celor care piratează produsele din domeniu, astfel încît acest fenomen să nu mai fie posibil. Potrivit celor din industria de divertisment, pirateria generează mari pagube producătorilor americani din domeniu, pagube care se ridică la aproximativ un miliard de dolari anual. Potrivit ambasadorului american la Moscova, problema cea mai serioasă este exportul produselor piratate din Rusia către alte ţări, fapt care amplifică pagubele generate de vînzarea pe plan intern a acestora. În plus, Alexander Vershbow atrage atenţia că nu numai producătorii străini au de pierdut de pe urma acestei situaţii, ci şi producătorii autohtoni. (A.V.)