Rusia şi Ucraina, în negocieri

• Ministerul Apărării din Rusia a plasat forţele de descurajare în alertă de luptă • Preşedintele Zelenski a făcut apel la soldaţii ruşi să depună armele

Delegaţiile Rusiei şi Ucrainei au încheiat, ieri seara, prima rundă de negocieri privind conflictul armat dintre cele două ţări. Discuţiile iniţiate ieri au avut loc cu uşile închise, la frontiera Belarusului, potrivit şefului delegaţiei ruse, Vladimir Medinski. Acesta a anunţat că, în zilele următoare, vor avea loc noi consultări în capitalele celor două ţări, după ce părţile au identificat câteva puncte asupra cărora pot fi găsite poziţii comune. Participanţii la negocierile de ieri au stabilit o serie de priorităţi şi teme care necesită anumite decizii înaintea celei de-a doua zile de negocieri, conform sursei citate.

Vladimir Medinski a spus că noua întâlnire va avea loc la frontiera din Polonia şi Belarus.

Ieri seară, delegaţiile s-au întors către Kiev, respectiv Moscova. Negocierile, care s-au desfăşurat în regiunea Gomel, la frontiera dintre Ucraina şi Belarus, în încercarea de a obţine o încetare a ostilităţilor în cadrul ofensivei ruse împotriva Ucrainei, s-au încheiat după cinci ore, conform unuia dintre membrii delegaţiei ruse, Leonid Sluţki.

În ziua negocierilor, Ministerul Apărării din Rusia a anunţat că a plasat forţele de descurajare în alertă sporită de luptă, în acord cu un ordin dat duminică de preşedintele rus Vladimir Putin, conform DPA şi Reuters.

Ministrul Apărării de la Moscova, Serghei Şoigu, l-a informat pe preşedintele Vladimir Putin de această decizie, care implică forţele de rachete strategice, Flota Nordică şi Flota din Pacific şi forţele aviatice cu rază lungă de acţiune, conform unui comunicat al ministerului, informează Agerpres.

Duminică, Putin a avansat perspectiva unei escaladări nucleare cu Occidentul în privinţa Ucrainei, dând ordin ca "armele de descurajare" ale Rusiei, care includ şi arme nucleare, să fie puse în alertă specială, invocând ceea ce a numit afirmaţiile agresive ale liderilor din NATO şi sancţiunile economice occidentale împotriva Moscovei.

Decizia a fost condamnată de Occident.

• Preşedintele Zelenski cere aderarea imediată a Ucrainei la UE

Preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski le-a cerut ieri soldaţilor ruşi care au invadat Ucraina să depună armele, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Într-un mesaj video difuzat chiar înaintea negocierilor ruso-ucrainene din Belarus, Zelenski li s-a adreseat direct, în rusă, militarilor trimişi de Moscova în ţara sa: "Depuneţi armele, plecaţi de-aici, nu vă credeţi comandanţi, nu vă credeţi propagandişti. Salvaţi-vă vieţile, pur şi simplu".

Tot ieri, preşedintele i-a cerut Uniunii Europene să permită aderarea imediată a Ucrainei la blocul comunitar, pe baza unei proceduri speciale, informează Reuters. "Obiectivul nostru este să fim alături de toţi europenii şi, cel mai important, să fim egali. Sunt sigur că aşa este corect. Sunt sigur că merităm asta", a spus Zelenski într-o înregistrare video distribuită pe reţelele sociale.

În a doua parte a zilei, Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, după cum a anunţat Parlamentul ţării.

• Lituania cere investigarea "crimelor de război" din Ucraina

Guvernul Lituaniei a anunţat, ieri, că va înainta o cerere procurorilor de la Curtea Penală Internaţională de a investiga "crimele de război şi crimele împotriva umanităţii din Ucraina", potrivit Reuters, anunţă news.ro.

"În fiecare zi sosesc dovezi noi, dar avem destule până acum pentru a depune cererea", a declarat premierul lituanian Ingrida Simonyte, într-o şedinţă televizată a Cabinetului.

• Ministrul ucrainean al Apărării: 96 de ore de rezistenţă

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov, a anunţat ieri, într-o postare pe Facebook, că au trecut "96 de ore de rezistenţă, patru zile de curaj, dăruire şi credinţă", referindu-se la lupta cu Rusia.

"Durere pentru cei care şi-au dat viaţa pentru Ucraina. Furie împotriva duşmanului care ne omoară femeile şi copiii, şi distruge oraşe paşnice. Şi încrederea că va fi pedepsit! Sunt necesare pedepse", a scris Reznikov, amintind de ajutorul oferit de statele europene şi de SUA, precum şi de cele care au oferit adăpost pentru zeci de mii de copii şi mamele lor.

"Toate acestea sunt meritul apărătorilor noştri, al întregului popor ucrainean, care a refuzat să cedeze în faţa tiranului nebun. Şi care este obligat să câştige. Ucraina va câştiga!! Glorie Ucrainei!", şi-a încheiat mesajul Oleksi Reznikov.

• Marea Britanie sancţionează din nou Rusia

Marea Britanie a prezentat ieri, în Parlament, un proiect de lege care vizează combaterea criminalităţii economice şi a spălării de bani, reprezentând un răspuns suplimentar la invazia Rusiei în Ucraina. Premierul britanic, Boris Johnson, numeşte proiectul de lege o încercare de a reprima spălarea de "bani murdari'', informează Reuters.

"Nu este loc pentru bani murdari în Regatul Unit. Acţionăm mai rapid şi mai ferm pentru a prăbuşi faţada în spatele căreia se ascund de prea mult timp cei care susţin campania distrugătoare a preşedintelui Putin", a spus Johnson, adăugând: "Cei care îl susţin pe Putin sunt avertizaţi: ei nu vor mai avea unde să-şi ascundă câştigurile nejustificate'".

Proiectul de lege a fost propus pe fondul solicitărilor parlamentarilor din opoziţie şi ale celor din Partidul Conservator de a opri fluxul de numerar rusesc în Londra, numit de unii "Londongrad".

Guvernul a anunţat că noul proiect de lege va ajuta Agenţia Naţională a Criminalităţii (NCA) să împiedice spălarea banilor de către proprietarii străini în Marea Britanie şi să se asigure că oligarhii corupţi pot primi o notificare judecătorească pentru avere nejustificată.

Noile legi vor introduce un registru al entităţilor din exterior care le va solicita deţinătorilor străini anonimi de proprietăţi din Marea Britanie să-şi dezvăluie identităţile reale. Entităţile care nu vor declara beneficiarul real se vor confrunta cu restricţii în momentul vânzării proprietăţilor, iar cei care nu respectă legea riscă până la cinci ani de închisoare, conform sursei citate.

• OMT: "Rusia trebuie exclusă din Organizaţia Mondială a Turismului"

Organizaţia Mondială a Turismului a constatat că Rusia încalcă toate principiile de bază ale organizaţiei, motiv pentru care consideră că există circumstanţe pentru a o suspenda din calitatea de membru, această decizie urmând să fie propusă ţărilor membre, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Secretarul general al organizaţiei, Zurab Pololikashvili, a explicat că această constatare, fără precedent, se datorează războiului declanşat de Guvernul Putin împotriva Ucrainei.

OMT face un apel către membrii săi, în contextul situaţiei generate de invazia din Ucraina, să acţioneze în ceea ce priveşte calitatea de membru a Rusiei. Pentru aceasta este nevoie de sprijinul a două treimi dintre cele 160 de ţări care fac parte din organizaţie.

"Situaţiile extreme necesită paşi fără precedent şi curaj politic. Ţările membre ale OMT trebuie să respecte principiile la care s-au angajat când s-au alăturat organizaţiei", a spus secretarul general.

• Coreea de Sud exclude Rusia din SWIFT

Coreea de Sud va interzice exporturile de materiale strategice către Rusia şi se va alătura efortului internaţional de a exclude unele bănci ruseşti din sistemul global de plăţi SWIFT, conform unui comunicat publicat ieri, de Ministerul de Externe al Coreei de Sud, relatează CNN, conform news.ro.

În comunicat nu erau precizate care sunt materialele strategice esenţiale supuse interdicţiilor de export, dar era menţionat faptul că ministerul a transmis Statelor Unite decizia sa printr-un canal diplomatic.

Decizia privind interzicerea suplimentară a exporturilor de materiale care nu sunt considerate strategice, inclusiv semiconductorii şi electronicele, va fi luată "cât mai curând posibil", potrivit comunicatului.

În plus, Coreea de Sud va face eforturi pentru a realiza o eliberare suplimentară a gazelor din rezervele strategice pentru stabilizarea pieţei internaţionale de energie, înainte de a revizui alte măsuri, cum ar fi revânzarea gazului natural lichefiat către Europa, conform comunicatului ministerului.

• Japonia blochează băncile ruseşti din SWIFT

Guvernul Japoniei a anunţat că se alătură ţărilor din Uniunea Europeană, Statelor Unite ale Americii şi altor parteneri din G7 în blocarea unor bănci ruseşti din sistemul internaţional SWIFT, în plus faţă de alte sancţiuni pentru Moscova, relatează agenţia EFE.

Noile măsuri punitive nipone includ şi îngheţarea activelor preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi ale altor oficiali din Executivul său, şi se adaugă la blocarea conturilor unei serii de companii şi entităţi financiare din Rusia.

Premierul nipon, Fumio Kishida, a anunţat sancţiunile suplimentare care au ca scop "să-i arate Rusiei că actele sale nesăbuite de violenţă au un preţ ridicat".

"Relaţiile comunităţii internaţionale cu Rusia nu mai pot fi aceleaşi ca până acum", a adăugat Kishida.

• Javier Solana consideră "o mare greşeală" punerea în stare de alertă a armamentului nuclear al Rusiei

Fostul secretar general al NATO, Javier Solana, a apreciat duminică noaptea că "este o mare greşeală" faptul că preşedintele rus Vladimir Putin a pus în stare de alertă forţele de descurajare ruse, care includ şi o componentă nucleară, pe fondul conflictului pe care l-a declanşat în Ucraina, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Solana a condus alianţa nord-atlantică între anii 1995 şi 1999.

• Şeful ONU atrage atenţia asupra încălcărilor drepturilor omului

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atenţionat ieri că escaladarea operaţiunilor militare ruse în Ucraina conduce la tot mai multe încălcări ale drepturilor omului, iar Naţiunile Unite monitorizează situaţia în teren, conform Reuters.

"Escaladarea operaţiunilor militare de către Federaţia Rusă în Ucraina conduce la o escaladare a încălcărilor drepturilor omului", a afirmat Guterres, menţionând: "Trebuie să le arătăm tuturor oamenilor din Ucraina că suntem alături de ei în această perioadă în care au nevoie".

ONU a anunţat ieri că a înregistrat 102 civili ucişi, dintre care şapte copii, şi 304 răniţi, de la începutul invaziei militare ruse în Ucraina, dar a avertizat că cifrele reale "sunt considerabil mai ridicate".

Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU are programată joi o dezbatere urgentă asupra Ucrainei, în timpul căreia Kievul, susţinut de o largă coaliţie de ţări, vrea să ceară o anchetă asupra încălcărilor drepturilor omului de către Moscova.

"Acesta este un atac nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva fiecărui stat membru al ONU, împotriva Naţiunilor Unite şi a principiilor pentru apărarea cărora a fost creată această organizaţie", a spus, în plen, ambasadorul ucrainean Evhenia Filipenko.

• Ministrul Apărării bulgar, înlocuit după ce a refuzat să numească "război" invazia militară rusă

Premierul bulgar Kiril Petkov a afirmat ieri că propune destituirea ministrului Apărării, Stefan Ianev, după ce refuzul acestuia din urmă de a califica drept război invazia militară rusă în Ucraina a dus la numeroase cereri de înlocuire a sa, informează Reuters.

Anunţul premierului a fost precedat de o declaraţie făcută duminică seară de Stefan Ianev, din care reieşea că va fi înlocuit din funcţia de ministru al Apărării. "Nu aşteptaţi de la mine să demisionez în această situaţie geopolitică. Atribuţiile mele ca ministru al Apărării nu sugerează asta. Atât timp cât demisia mea este doar o chestiune de procedură, mă bazez pe «partenerii» de coaliţie şi pe forţa politică care se presupune că m-a sprijinit pentru a mişca lucrurile în ordinea corectă", a scris Ianev pe Facebook.

• China îndeamnă toate părţile la calm

China a făcut apel la toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să-şi menţină calmul şi să evite noi escaladări, conform purtătorului de cuvânt al MAE chinez, Wang Wenbin, anunţă Agerpres.

Oficialul chinez a reiterat că Beijingul consideră că trebuie luate în serios preocupările legitime legate de securitate ale tuturor ţărilor. Wang Wenbin a repetat, de asemenea, că ţara sa se opune recurgerii la ceea ce a numit drept sancţiuni ilegale şi unilaterale, după ce statele occidentale au convenit să excludă unele bănci ruseşti din sistemul internaţional de transfer SWIFT şi să blocheze tranzacţiile Băncii Centrale a Rusiei.

• Plan de finanţare din partea UE a livrărilor de arme către Ucraina

Miniştrii Apărării din Uniunea Europeană au discutat ieri un plan de finanţare în comun a unor livrări de arme în valoare de 500 de milioane de euro către Ucraina, iar acestea vor include o serie de arme defensive pentru a respinge forţele ruse, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a făcut apel la o coordonare a eforturilor UE, potrivit Reuters, informează Agerpres.

"Statele membre trebuie să ofere aceste arme, trebuie să se coordoneze în privinţa acestor resurse", a spus Borrell înaintea unei reuniuni virtuale a miniştrilor Apărării din UE, menţionând: "Lupta este dură, Kievul rezistă, iar Rusia plăteşte un preţ ridicat în privinţa numărului de victime, dar trebuie să oferim muniţie, trebuie să oferim arme de mare calibru şi echipamente antitanc. De asemenea, combustibil pentru tancuri, pentru avioane. Iar toate acestea trebuie coordonate".

• ONU: Peste jumătate de milion de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei

Şeful Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi, a anunţat ieri că peste 500.000 de persoane au trecut din Ucraina în ţările vecine de la începerea invaziei militare ruse, săptămâna trecută, conform Reuters, AFP şi DPA. Principalele ţări spre care se îndreaptă refugiaţii ucraineni sunt Polonia, Ungaria, Republica Moldova, România şi Slovacia.

Potrivit sursei citate, în Polonia au trecut deja 281.000 de refugiaţi ucraineni. Numai duminică au intrat pe teritoriul polonez 100.000 de persoane dinspre Ucraina.

Ungaria a primit 84.586 refugiaţi, Republica Moldova peste 36.000, iar România şi Slovacia în jur de 30.000 fiecare.

Circa 34.600 persoane au putut merge direct către alte ţări europene. Cetăţenii ucraineni beneficiază de excepţie de viză în UE şi Elveţia.

• Oligarhul Oleg Deripaska cere încetarea "capitalismului de stat" în Rusia

Oligarhul rus Oleg Deripaska a cerut ieri încetarea "capitalismului de stat" în Rusia, în faţa crizei provocate de sancţiunile occidentale, în urma invaziei ruse din Ucraina, relatează AFP. "Este o adevărată criză şi avem nevoie de manageri de criză adevăraţi (...) Trebuie să schimbăm neapărat politica economică şi să punem capăt acestui capitalism de stat", a scris pe Telegram miliardarul şi fondatorul gigantului Rusal, producător de aluminiu.

Un alt miliardar rus, Oleg Tinkov, fondatorul băncii Tinkoff, a criticat de asemenea invazia din Ucraina, într-un mesaj publicat ieri: "Astăzi, în Ucraina, oameni nevinovaţi mor în fiecare zi. Este de neconceput şi inacceptabil! Alocarea de bani trebuie făcută pentru îngrijirea oamenilor, pentru cercetarea pentru vindecarea cancerului, nu pentru război".

Duminică, miliardarul rus Mihail Fridman a denunţat la rândul său războiul din Ucraina, într-o scrisoare către angajaţii fondului său, LetterOne.

• "Anonymous" revendică un atac cibernetic asupra mai multor organe media ruse

Gruparea de hackeri "Anonymous" a revendicat ieri un atac cibernetic care a paralizat site-urile mai multor organe de media ruse, printre care şi ale celor două agenţii de presă de stat. Timp de câteva minute, site-urile agenţiilor de presă de stat TASS şi RIA Novosti, al cotidianului Kommersant, al ziarului pro-Kremlin Izvestia şi al revistei Forbes Russia au afişat un mesaj care cerea "încetarea" invaziei ruse din Ucraina.

"În câţiva ani, vom trăi ca în Coreea de Nord. De ce avem nevoie de asta? Pentru ca Putin să ajungă în cărţile de istorie? Nu este războiul nostru, aşa că să ne oprim!", se arăta în mesaj.

"Vă îndemnăm să opriţi această nebunie, să nu vă trimiteţi fiii şi soţii la o moarte sigură. Putin ne obligă să minţim şi ne pune în pericol", menţiona mesajul TASS.

"Acest mesaj va fi şters, iar unii dintre noi vor fi concediaţi sau chiar închişi. Însă nu mai putem", se mai arăta în text, care acuza "indiferenţa" jurnaliştilor de la instituţiile media vizate.

Sâmbătă, site-urile Kremlinului, Dumei (camera inferioară a Parlamentului rus) şi Ministerului rus al Apărării au fost scoase din funcţiune, într-un atac revendicat de asemenea de Anonymus, pe Twitter.

• Elveţia anunţă sancţiuni împotriva Rusiei

Elveţia va adopta sancţiunile Uniunii Europene împotriva cetăţenilor ruşi implicaţi în invadarea Ucrainei, îngheţându-le activele, a anunţat ieri Guvernul de la Berna, îndepărtându-se de politica sa tradiţională de neutralitate, transmite Reuters.

Elveţia a adoptat de asemenea sancţiuni financiare, cu efect imediat, împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, a premierului Mihail Mişustin şi a ministrului de Externe Serghei Lavrov.

• Surse: BCE a pus sub strictă supraveghere băncile care au legături strânse cu Rusia

Banca Centrală Europeană (BCE) a pus băncile care au legături strânse cu Rusia, cum este grupul austriac Raiffeisen Bank International şi divizia din Europa a grupului rus VTB, sub o strictă supraveghere, după ce sancţiunile financiare extinse introduse de Occident au împins una dintre aceste bănci pe pragul prăpastiei, spun surse citate de Reuters, conform Agerpres.

Printre măsurile adoptate de BCE se numără o solicitare adresată acestor bănci să raporteze mai frecvent situaţia lichidităţilor lor şi să comunice supervizorilor modul în care activele şi operaţiunile lor din Rusia şi Ucraina sunt afectate de sancţiuni, au precizat sursele. Organismele europene de supervizare şi-au extins vigilenţa pe parcursul săptămânii trecute, când Rusia a invadat Ucraina, şi acum sunt în contact zilnic cu băncile respective, au adăugat sursele.

Într-un comunicat remis Reuters, directorul general al Raiffeisen Bank International, Johann Strobl, a subliniat că subsidiara din Rusia a RBI "are o poziţie solidă de lichiditate şi înregistrează intrări de capital".

În Europa, băncile italiene şi franceze au cea mai mare expunere pe Rusia, ambele cu puţin peste 25 de miliarde de dolari la finele lunii septembrie 2021, urmate de băncile din Austria, cu o expunere de 17,5 miliarde de dolari, arată datele Băncii Reglementelor Internaţionale. Comparativ, expunerea pe Rusia a băncilor americane este de 14,7 miliarde de dolari.

În rândul băncilor individuale, divizia din Rusia a grupului austriac Raiffeisen Bank International este a noua mare bancă din Rusia, cu active de 15,8 miliarde de euro, 8.700 de angajaţi şi peste 4,5 milioane de clienţi.

• Siegfried Mureşan, eurodeputat: "Cerem UE să ia măsuri pentru a îngheţa toată averea lui Putin"

Europarlamentarul Siegfried Mureşan a anunţat ieri că, împreună cu alţi 101 europarlamentari, a transmis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în care solicită modificarea Regimului global al UE de sancţiuni pentru drepturile omului pentru a include corupţia, conform news.ro. "Cerem Uniunii Europene să ia măsuri pentru a îngheţa toată averea lui Vladimir Putin", afirmă Mureşan, menţionând: "Una dintre cele mai eficiente metode de a sancţiona războiul declanşat de Kremlin împotriva Ucrainei este ca Uniunea Europeană să atace averea lui Vladimir Putin. Dictatorul de la Kremlin nu îşi ţine, însă, averea pe numele său, ci pe numele altor apropiaţi, mandatari şi împuterniciţi, în bănci din vestul Europei. În prezent, acest regim nu permite sancţionarea indivizilor implicaţi în corupţia de la nivel european. Pentru a putea îngheţa activele mandatarilor lui Putin, Uniunea Europeană trebuie să adopte o dispoziţie care să includă corupţia în regimul de sancţiuni. Legislaţiile din Statele Unite, Canada, Marea Britanie şi Australia includ toate corupţia în regimurile lor de sancţiuni pentru drepturile omului".