SALARIILE BUGETARILOR Cu cioara vopsită în sacul de bani

Sacul "fără fund" al bugetului pare să se fi golit. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile contradictorii, bâlbele şi acuzele care au apărut în ultimele zile pe marginea situaţiei noas­tre fi­nanciare.

După ce Remus Borza a atras atenţia, în cele câteva zile în care a fost consilier al premierului, că ar fi nevoie de reducerea costurilor în sectorul public, ieri a apărut în mediul online o scrisoare din aprilie a ministrului Finanţelor care arată acelaşi lucru.

Există în actualul exerciţiu bugetar o problemă gravă: lipsa banilor pentru asigurarea plăţii salariilor bugetarilor concomitent cu asigurarea promisiunii creşterii pensiilor din septembrie, reiterează Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF).

Fostul şef al ANAF ne-a transmis: "Deocamdată, această lipsă a explodat doar la nivelul autorităţilor locale, acolo unde lideri marcanţi ai PSD invocă repetat termenul de «faliment».

Când eu am avertizat în mod consecvent, după prima lectură a programului de guvernare PSD şi până după transferul contribuţiilor «la angajat», că se va ajunge aici, propagandiştii de azi şi de ieri ai lui Dragnea dădeau asigurări că la buget curg râuri de lapte şi miere.

Printre aceşti propagandişti vârf de lance era chiar domnul Teodorovici, care mai deunăzi vorbea de restructurarea sistemului bugetar, iar acum se bate singur cu palma peste gură. A fost avertizat să reia spirala minciunilor pentru că altfel partidul va pierde electoral iremediabil.

Numai că realitatea cifrelor bugetare arată că va urma o altă rectificare pozitivă «din pix» pe seama tăierii cheltuielilor de investiţii.

Cu toate aceste «rectificări», anul acesta situaţia este mult mai gravă, pentru că au apărut probleme aproape insurmontabile la nivelul UAT-urilor. Minciuna are întotdeauna picioare scurte".

Guvernul PSD-ALDE pregăteşte concedieri şi tăierea salariilor din sectorul public, atrage atenţia Vlad Alexandrescu, senator USR, pe pagina sa de Facebook. Parlamentarul evidenţiază că veniturile nu reuşesc să ţină pasul cu cheltuielile, care sunt în creştere. Vlad Alexandrescu subliniază: "Măsurile fiscale şi economice inconştiente adoptate de către guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani, sub oblăduirea infractorilor Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, au creat o criză bugetară majoră. Promisiunile electorale populiste şi măsurile fiscale care avantajează companiile şi instituţiile camarilei politice de la Bucureşti şi ale baronilor din teritoriu riscă să creeze un colaps bugetar, în toamnă. În faţa unei astfel de crize, Orlando Teodorovici a trimis tuturor instituţiilor publice din ţară, inclusiv instituţiilor de cultură şi institutelor de cercetare, o notificare prin care cere, în mod expres, «reducerea numărului de angajaţi şi/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale». Practic, instituţiile publice, inclusiv teatre, spitale, şcoli şi centre de cercetare, sunt avertizate de Orlando Teodorovici că trebuie să impună o aus­teritate cruntă, totul pentru ca bugetul fantasmagoric adoptat în primăvară, cu o întârziere de aproape jumătate de an, să nu ducă la deficite bugetare galopante.

După schimbările legislative promovate de guvernarea Dragnea-Dăncilă, inclusiv creşterea indemnizaţiilor demnitarilor şi creşterea nediscriminată a salariilor funcţionarilor publici, Teodorovici îndeamnă acum instituţiile publice să strângă cureaua şi să sufere de pe urma proastei guvernări a PSD-ALDE, apelând la austeritate şi tăieri de salarii pentru a evita reducerea personalului.

Toate acestea, în condiţiile în care multe instituţii sunt deja subfinanţate şi nu îşi pot îndeplini menirea stabilită de legislaţia în vigoare.

Creşterea veniturilor şi a nivelului de trai al populaţiei trebuie să fie un deziderat pe care toate guvernele trebuie să îl urmărească, dar acest deziderat trebuie urmărit prin măsuri realiste şi care pot fi îndeplinite fără a afecta funcţionarea instituţiilor statului. Ultimatumul semnat de Orlando Teodorovici arată caracterul heirupist, nerealist şi toxic al unei guvernări care acţionează într-o logică populistă şi ipocrită, crescând cheltuielile fără să se asigure că veniturile pot să le acopere".

După ce au adoptat pensii speciale şi au crescut indemnizaţiile demnitarilor, guvernarea PSD-ALDE ameninţă acum cu tăieri de salarii şi concedieri în sectorul public, completează senatorul USR, adăugând că, din informaţiile primite de la instituţiile publice, fondul de salarii are lipsă în lunile septembrie şi decembrie, "din pricina «trimestrializării», o inovaţie marca Vâlcov".

În aceste condiţii, Vlad Alexandres­cu solicită premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Orlando Teodorovici să anunţe public că niciun cetăţean al acestei ţări - profesori, cercetători, doctori, pompieri, actori - nu vor avea de suferit de pe urma măsurilor fiscale inconştiente adoptate de această guvernare.

"Este responsabilitatea guvernului să găsească soluţii adecvate care să soluţioneze problemele bugetare pe care tocmai acest guvern le-a cauzat prin măsurile inconştiente adoptate în ultimii doi ani", conchide parlamentarul.

Documentul pe care pare să se bazeze afirmaţiile senatorului, ataşat la postarea sa de pe Facebook, este o scrisoa­re adresată de Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, ce reaminteşte obligaţia ordonatorilor principali de credite de a se încadra în cheltuielile aprobate prin buget, ceea ce ar presupune ori o restructurare de personal, ori o reducere a veniturilor salariale până la suma aprobată iniţial în buget.

Printre altele, ministrul de resort arată, în documentul citat: "Ministerul Finanţelor Publice a aprobat repartizarea pe trimestre conform propunerilor transmise, chiar dacă, din modul de repartizare a acestora, sumele propuse pentru trimestrul IV nu acoperă plata integrală a salariilor".

Scrisoarea lui Teodorovici mai arată: "Supunem atenţiei şi prevederile art. 34 alin. 2 şi 3, din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cunatumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea nivelului sporurilor şi cu încadrarea în cheltuielile de personal apropbate prin buget pe anul 2019.

De asemnea, potrivit art. 38 din acelaşi act normativ, în anul 2019, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Precizăm că nerespectarea de către ordonatorii de credite a prevederilor art. 34 alin 3 şi art. 48 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 de lei la 100.000 lei, care se aplică persoanelor fizice care au îndeplinit calitatea de ordonator de credite la data săvârşirii faptei".

Ministrul Finanţelor solicită, în documentul menţionat, să i se comunice săptămânal măsurile adoptate pentru încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute şi atenţionează că, în răs­punsurile transmise până la data redactării scrisorii citate, majoritatea a ordonatorilor principali de credite au precizat că "nu au identificat măsuri de reducere a cheltuielilor de personal, respectiv reducerea numărului de angajţi şi/sau reducerea cunatumului unor drepturi salariale conform prevederilor legale mai sus menţionate şi, în consecinţă, vor solicita fonduri suplimentare cu ocazia rectificării bugetare".

În acest context, Eugen Teodorovici apreciază: "Precizăm că Ministerul Finanţelor Publice nu poate fi de acord cu majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificării bugetare, întrucât acest lucru s-ar putea realiza numai cu afectarea procesului investiţional (reducerea cheltuielilor de investiţii)".

Ieri, după publicarea acestei scrisori datată cu 17 aprilie 2019, ministrul Teodorovici a făcut precizări pe subiect, menţionând că nu vor avea loc reduceri de personal. Oficialul a menţionat, într-o întâlnire cu presa: "Aş vrea să dau un răspuns mai ales celor care încearcă să insinueze sau celor care vor să ia mai mulţi bani de la stat. Cred că orice familie, orice om încearcă să-şi stabilească cheltuielile într-o logică normală. Chiar dacă ai bani şi poţi să faci o eficientizare a cheltuielilor pe care le ai de făcut, atunci trebuie să o faci. Ce face Ministerul Finanţelor - am spus clar că sunt date nişte limite până la final de an. Fiecare minister în parte, orice agenţie publică trebuie să facă o analiză, şi dacă sunt astfel de cheltiueli să şi le adapteze în mod corespunzător. (...) Până la final de an sunt şi bani pentru ce ne-am angajat că avem de făcut, atât în investiţii, cât şi alte cheltuieli legate de viitorul românilor, pensii sau salarii, dar repet, dacă totuşi o cheltuială publică poate fi ajustată într-un mod logic de ce să nu se facă? Nu se va face nicio reducere de personal. Nu există aşa ceva! Nu ştiu de unde aţi scos acest lucru!"

Interesant este că textul scrisorii MFP afirmă acelaşi lucru pe care l-a suţinut şi Remus Borza, care a fost destituit, zilele trecute, din funcţia de consilier economic al premierului. Borza a ocupat acest post circa o săptămână, după ce fusese numit în locul lui Darius Vâlcov. Anterior demiterii lui, Remus Borza făcuse declaraţii privind reducerea numărului de bugetari şi de ministere. După ce a fost eliberat din funcţie, Borza a afirmat: "E dreptul suveran al premierului: cine m-a numit poate să mă şi demită. Nu e nicio tragedie, dacă într-adevăr aşa stau lucrurile, doar că Guvernul Dăncilă şi implicit PSD aveau o şansă istorică de a se recredibiliza, de a-şi asuma şi corecta o anumită evoluţie a unor stări de lucruri sau realităţi economice. Sigur, nu au făcut-o, probabil din raţiuni tot politice, doar că această negare şi lipsă de asumare va costa PSD, dar în primul rând va costa ţara".

În cadrul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD de vinerea trecută, mai mulţi lideri social-democraţi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de declaraţiile lui Remus Borza, care spune că trebuie reduse costurile în sectorul public şi că sunt "prea multe instituţii hipergonflabile, hiper-remunerate". Liderii PSD au afirmat că declaraţiile lui Borza nu reprezintă punctul de vedere al partidului, ci doar o opinie personală. Ei precizează că Borza i-a fost impus premierului Dăncilă în poziţia de consilier din exteriorul partidului. Criticile formulate de liderii PSD arată că aceştia se tem de faptul că partidul va fi asociat cu tăierile din sectorul public, după ce, pe parcursul campaniei pentru alegerile europarlamentare, i-au acuzat pe cei din opoziţie că vor să taie salarii.

După ce a fost numit de premier consilier, deputatul Remus Borza a anunţat că s-a înscris în PSD şi a declarat: "Eu pentru asta m-am alăturat acestui efort al Executivului şi al partidului aflat la guvernare. Tocmai încerc să optimizez: sunt prea multe instituţii hipergonflabile, hiper-remunerate, ar trebui şi aici remunerarea să ţină cont de eficienţă şi de competenţă, ar trebui să mai reducem costurile în sectorul public şi să încurajăm mai mult şi să finanţăm investiţiile. Investiţiile sunt cele care dau sustenabilitate creşterii economice. De asemenea, Guvernul trebuie să manifeste deschidere spre dialog şi conlucrare cu toate mediile economice - cu mediul bancar, cu mediul antreprenorial, trebuie să susţină capitalul românesc, clasa antreprenorială românească, să fie partener al tuturor. Nu avem duşmani, nu avem inamici, cu toţii trebuie să conlucrăm spre binele comun".

Majorarea salariilor din mediul public a reprezentat întotdeauna un aspect care nedreptăţeşte mediul privat, după cum au evidenţiat, în numeroase ocazii, oamenii de afaceri.

Creşterea "galopantă" a salariului minim pe economie este una dintre măsurile statului ce vin în defavoarea mediului de afaceri, consideră Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa ne-a spus, în mai multe interviuri, că majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri: "Măririle nu le comentăm - necesare, nenecesare -, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată şi fiecare cetăţean tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor". În opinia domnului Pârvan, ţara noastră nu face investiţii publice pentru că toţi banii se "duc" pe salarii. Reprezentantul AOAR susţine că o asemenea decizie va afecta mediul de afaceri, după ce acesta a avut de suferit în urma măsurilor adoptate anul trecut de Guvern prin care salariile au crescut în sectorul public cu 24%, iar în mediul privat cu numai 11%, generând un flux de plecări din mediul privat către stat.

Statul nu a adoptat nicio măsură, în 2018, care să vină în favoarea mediului de afaceri, susţine Cristian Pârvan, potrivit căruia creşterea economică de 4,4% înregistrată anul trecut se datorează exclusiv investitorilor privaţi. Cristian Pârvan ne-a declarat, într-un interviu, că o măsură contra investitorilor a fost cea prin care au crescut salariile în administraţie într-un mod foarte agresiv, acest lucru conducând la crearea unui flux de angajaţi către stat, în detrimentul mediului privat.

"După creşterea constantă a salariilor din mediul public nu avem de ce să ne mirăm că am ajuns în situaţia de a nu mai avea bani", a subliniat, ieri, domnul Pârvan.

Domnia sa ne-a explicat, însă, că o reducere de personal este posibilă în condeţiile actualelor proceduri: "Nu se pot face concedieri decât printr-o operaţiune dublă. În primul rând, prin informatizare, pentru că dacă, altfel, se dublează sau se triplează coada la ghişeu, timpul de aşteptare al răspunsurilor de la administraţiile publice. Pe procedurile actuale nu se poate face, pentru că acestea presupun posturi.

În rest, vorbim despre o bătălie politică. La nivel macro, deocamdată avem creştere economică, desigur în continuare pe consum, în loc să restructurăm creşterea şi să fie bazată pe investiţii şi pe producţie. De asemenea, structura exporturilor este deficitară, pentru că importăm mai mult decât exportăm.

Legat de aşa zisul buget falimentar, întotdeauna va exista supapa investiţiilor. Chiar dacă se vor face sau nu, la un moment dat acestea nu vor fi plătite, întrucât un buget nu poate falimenta".

În contextul creştereilor salariale din ultimii ani aplicate bugetarilor, sectorul public şi cel investiţional au ajuns să fie în concurenţă, potrivit investitorilor. Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), este de părere că cea mai mare problemă a mediului antreprenorial o reprezintă concurenţa neloială exercitată de către stat. Cristina Chiriac ne-a spus, recent: "De ceva vreme, competiţia nu se mai dă între antreprenori, ci între stat şi mediul antreprenorial. Acest fapt a dat naştere unui curent foarte periculos - migraţia personalului calificat din mediul privat către diferite instituţii alimentate de la bugetul de stat".

Conform domniei sale, forţa de muncă şi aşa puţină şi insuficient calificată a devenit brusc foarte scumpă, ceea ce a condus la creşterea costurilor de producţie şi implicit la scumpirea traiului de zi cu zi.