English
La prima vedere s-ar putea crede că nu mai există culmi ale ridicolului pentru Banca Naţională a României, instituţia care a apărat aşa de bine moneda naţională încât puterea sa de cumpărare a scăzut cu 99,97% în ultimele trei decenii. O "performanţă" apropiată a reuşit BNR şi în ceea ce priveşte supraveghere a sistemului bancar, unde ratele de neperformanţă ale portofoliilor de credite au atins cote inimaginabile în perioada crizei financiare globale.
Acum oficialii băncii vorbesc despre stimularea creditării, astfel încât să crească aşa-numitul grad de intermediere financiară, calculat ca raportul între creditul neguvernamental şi PIB.
Această stimulare nu trebuie să se facă oricum. "Nu propunem o stimulare a creditării spre zona "exuberanţei iraţionale' (ca să folosesc cuvintele lui Alan Greenspan) care să se termine în explozia creditelor neperformante", a declarat guvernatorul Mugur Isărescu în cadrul unui seminar dedicat intermedierii financiare, deoarece "am trăit acest coşmar şi nu vrem să îl repetăm".
Nu vrem să îl repetăm? Deja se repetă.
Exuberanţa iraţională din perioada premergătoare crizei financiare globale nu a făcut decât să capete o altă formă, în condiţiile stimulării creditului imobiliar în lei de către instituţiile statului, în special din 2013.
Cum poate fi caracterizată o creştere de peste 64 de ori a creditului imobiliar în lei din ianuarie 2007 până în luna mai 2021? Exuberanţa iraţională este o noţiune prea "mică" pentru a fi folosită aici (vezi graficul 1).
Faţă de perioada de bază, ianuarie 2007, creditul acordat companiilor nefinanciare a crescut de 2,7 ori până în luna mai 2021, în timp ce creditul acordat gospodăriilor populaţiei a crescut de circa 3,8 ori.
Partea cu adevărat interesantă o reprezintă structura creditului acordat populaţiei. Creditul pentru locuinţe a crescut de aproape 12 ori, pe fondul unei creşteri de 3 ori a creditului pentru locuinţe în valută (euro şi alte valute) şi a unei creşteri de 64,75 ori a creditului pentru locuinţe în lei.
Din momentul acordării creditelor imobiliare din programul Prima casă exclusiv în lei, august 2013, soldul creditelor pentru locuinţe în lei a crescut de peste 32 de ori.
Prin comparaţie, despre "exuberanţa" din perioada 2007 - 2011 se poate spune că a fost raţională şi temperată (vezi graficul 2).
După o creştere accelerată în 2007 şi 2008, principalele componente ale creditului neguvernamental s-au plafonat până la sfârşitul anului 2011, cu excepţia creditului pentru locuinţe, pe fondul creşterii segmentului în valută.
Dar poate că în noua etapă de stimulare a creşterii intermedierii financiare se va acorda mai multă atenţie creditului acordat sectorului productiv al economiei şi nu creditului care să alimenteze frenezia speculativă de pe piaţa imobiliară rezidenţială şi comercială, care nu contribuie la creşterea competitivităţii externe şi a productivităţii.
Intrarea pe această cale este, însă, puţin probabilă. De ce? Deoarece creditul acordat pentru activităţi productive are ponderi de risc mult mai ridicate decât cel ipotecar, iar aceasta înseamnă un necesar de capital mai mare.
De ce ar risca inutil băncile, când există opţiunea cumpărării obligaţiunilor guvernamentale, a căror pondere de risc este zero, deci nu este nevoie de capital suplimentar pentru creşterea expunerii? Sau când pot fi acordate credite imobiliare garantate de stat?
"Nu ne lipsesc bani, avem bani şi creditarea totuşi nu merge", a mai precizat conducătorul BNR, conform articolelor din presa financiară.
Guvernatorul Mugur Isărescu alege să ignore faptul că băncile creează bani prin acordarea de credite, iar procesul evoluează nu doar în funcţie de nivelul dobânzii, ci şi de necesarul de capital pentru acoperirea pierderilor sau de cererea din partea firmelor.
Tot guvernatorul BNR a oferit şi o explicaţie suplimentară pentru evoluţia actuală a gradului de intermediere financiară, încă din 2007. În disertaţia de la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii "George Bacovia", Mugur Isărescu arăta că "rata real negativă a dobânzii inhibă intermedierea financiară".
Oare s-a schimbat între timp influenţa acestui factor, iar acum nu mai trebuie luat în considerare? Conform datelor oficiale, dobânda reală de politică monetară este negativă de aproape 4 ani (vezi graficul 3).
Într-o prezentare cu titlul "Politica monetară - medicament sau drog?" din urmă cu aproape un deceniu, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, scria că o ţară va prefera o politică monetară strânsă, caracterizată prin dobânzi reale pozitive, dacă datoria publică raportată la PIB este relativ redusă, dacă are o "reputaţie îndoielnică în combaterea inflaţiei", un deficit de cont curent semnificativ şi se finanţează prioritar de pe piaţa bancară. Exemplele oferite atunci au fost România şi Polonia.
Comportamentul de acum, în special pentru autoritatea monetară a ţării noastre, este exact pe dos. Preferinţele BNR se îndreaptă de mai mulţi ani către dobânzile reale negative, specifice, conform prezentării economistului şef al BNR, unor ţări cu reputaţie bună în combaterea inflaţiei, cu deficite de cont curent mici şi fără dificultăţi de atragere a finanţărilor externe.
Iar dacă se ştie că o dobândă reală negativă acţionează ca inhibitor al intermedierii financiare, de ce nu se iau măsuri pentru revenirea dobânzilor reale în teritoriul pozitiv, mai ales când inflaţia este tot mai ameninţătoare şi persistentă?
După ce Banca Naţională a Ungariei (MNB) a anunţat majorarea dobânzii de politică monetară, prima din ultimii 10 ani, cu 0,3 puncte procentuale, până la 0,9%, Bloomberg a prezentat principalele puncte din declaraţia de presă a guvernatorului Gyorgy Matolcsy.
Acesta a subliniat că Ungaria ar fi riscat "atragerea unor atacuri speculative dacă nu ar fi acţionat", în condiţiile în care "un buget pregătit să alimenteze inflaţia în anul electoral 2022 combinat cu dobânzi reale negative reprezintă un amestec combustibil".
Un amestec mult mai "combustibil" este prezent şi la noi, chiar dacă lipseşte anul electoral, pe fondul creşterii accelerate a datoriei publice şi a dezechilibrelor externe şi interne.
Se pare că aceste riscuri nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru BNR. Oare chiar cred oficialii Băncii Naţionale că acestea pot fi reduse doar prin vorbe?
Guvernatorul MNB a mai declarat că noul ciclu de majorare a dobânzilor de politică monetară va continua până când "riscurile inflaţioniste vor deveni echilibrate", după cum mai scrie Bloomberg, în condiţiile în care banca centrală a Ungariei va continua programul de cumpărare a obligaţiunilor guvernamentale pentru a ţine costurile de finanţare la un nivel cât mai scăzut.
La doar o zi după MNB a anunţat majorarea dobânzii de politică monetară şi Banca Naţională a Cehiei (CNB), despre care Bloomberg scrie că "semnalizează o campanie rapidă împotriva inflaţiei", astfel încât să "elimine riscul potenţial al unei spirale inflaţioniste".
Guvernatorul Jiri Rusnok a precizat că banca intră în etapa restricţionării graduale a politicii monetare, mai ales pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste externe asupra economiei.
"Suntem îngrijoraţi că o parte a acestor efecte vor rămâne permanent în economie", a subliniat guvernatorul Rusnok, care a mai declarat că "nu ne putem aştepta că efectele externe să se estompeze singure, nu suntem aşa de optimişti".
După cum mai scrie Bloomberg, CNB mai are patru şedinţe de politică monetară în acest an, iar conducătorul băncii nu a exclus tot atâtea majorări ale dobânzii.
Declaraţiile şi deciziile MNB şi CNB arată ce înseamnă prudenţa pentru bănci centrale în faţa incertitudinilor şi necunoscutelor dintr-un mediu economic şi financiar în care inflaţia creşte accelerat.
Pe de altă parte, optimismul şi siguranţa de sine manifestată de oficialii BNR arată o aroganţă deplasată, specifică celor obişnuiţi să nu plătească pentru propriile greşeli.
"Dobânzile sunt scăzute şi probabil vor rămâne scăzute pentru că reuşim să ţinem sub control inflaţia", a subliniat guvernatorul BNR tot în cadrul conferinţei dedicate intermedierii financiare, conform articolelor din presă.
În declaraţie pare să nu existe nicio urmă de simţ al ridicolului, mai ales dacă avem în vedere de câte ori a atins Banca Naţională ţinta de inflaţie de la adoptarea acestei strategii de politică monetară.
BNR preferă să aştepte şi încearcă "să facă din vorbe" inflaţia şi aşteptările inflaţioniste, în timp ce oficialii săi fac presiuni pentru menţinerea privilegiilor de cumulare a salariilor şi pensiilor.
În aceste condiţii, ce poate fi mai înălţător pentru cetăţenii ţării noastre decât să accepte sacrificarea puterii de cumpărare, când ştiu că astfel contribuie la salvarea de la faliment a unui stat inept condus de aroganţi incompetenţi?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Cam așa este...
(mesaj trimis de anonimus în data de 25.06.2021, 05:17)
"BNR preferă să aştepte şi încearcă "să facă din vorbe" inflaţia şi aşteptările inflaţioniste,"
Adevărat! La fel cum Valeriu Gheorghiță încearcă "să facă din vorbe" să meargă vaccinarea.
Ce nu spune Isărescu e că puterea de cumpărare a rămas de mizerie in România deși veniturile aparent au crescut un pic.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 10:40)
Autorul este cam negru pe cerul gurii si se indeparteaza de realitati. Comparatia cu Ungaria nu are relevanta
deoarece aceasta tara are balanta excedentara a contului curent, a reusit sa mentina unii campioni economici nationali si produse cu valoare adaugata mult mai mare . Nu rezulta cum s-a calculat scaderea valorii monedei nationale in ultimele 3 decenii - poate face o analogie intre puterea de cumparare a leului din 1990 si cea actuala dar se compara mere cu prune.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 11:15)
in 1989 cu un salar de 2000 de lei aveai nevoie de 40 de luni ca sa cumperi cu 80.000 lei o Dacie 1310. In 2021 cu un salar mediu de 500 euro, hai sa zicem ca mai taiem de la bugetari, ai nevoie de 16 luni ca sa-ti iei o Dacie cu 8000 euro.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 12:58)
In perioada aia raportul dintre total Stocuri tranzactionate in piata si venituri era altul.
Oamenii Aveau Nominal in crestere dar nu existau stocuri care sa creasca la o rata mai mare fata de nominalul circulat.
Adica deficit de bunuri tranzactionate ce a dus la inflatia (in preturi si cozi lungi) a bunurilor tranzactionate (cele cu rata de depreciere accelerata) inceuta exact din maximul financiar 82 si a tinut pentru Romania pana in 93.
A fost o criza severa Globala de Stergere din Datorii prin lasarea propagarii inflatiei in piete.
La inceputul ciclului de achitare 80-84 socul inflatiei in raport cu veniturile ce nu cresteau au scos din piata treptat concurenti. Caci inflatie fara crestere de consum (venit nominal in raport real cu inflatia propagata) duce la o spirala depresiva ce are stric utilitate de achitare datorii si dizolvare active toxice din economia (sa nu uitam ca perioada 65-79 economia romaneasca muncea pe baza unor promisiuni viitoare de plata; mai tine-ti mine formele de "bonuri" cum ca am sa iti achit atat...)
Dupa perioada 84 spre 87 incepe sa se faca punctul maxim de suportabilitate a populatiei in raport cu puterea de cumparare ce scadea accelerat, piata interne producea in pierdere bunuri ce nu se mai vindeau international, capacitatiel de productie se depreciau si iesea din ciclu -> fapt ce a dus pana in 89 (odata cu achitarea datoriei Romanesti fata de etc extern) la a atingerea punctului maxim de suportabilitate, disparitie bunuri si servicii ca pondere din piata si propagarea severa a inflatiei nominale in masa circulata atunci cand nu exista ca si contrapartida bunuri care sa alerge nominalele circulate.
Asa se stinge periodic o datorie de natie!!!
in 92-92 aveai imobiliar la pret de 70,000 mii lei (garsoniera) - 150000 mii lei 4 camere in timp ce asteptat foarte mult la bunuri / servicii de larg consum.
Adica Romania avea "betoane" din belsug dar nu avea industrie reala in crestere (industria suferea sever o prabusire).
Adica ponderea populatiei era proprietara dar saraca cu banii la saltea, in conduri, ce nu putea circula la un raport corect in piata (adica viata era SCUMPA dupa 80-spre 98 exact forma de achitare datorii).
Avem simultan socuri severe in nasteri 80-96 copii ce au pus exact in cadere economica o si mai mare presiune in consum fara productivtate.
Daca vreti sa intelegeti REAL cand creste si scade PUTEREA REALA de cumparare con vertiti venitul nominal in alte rapoarte ce nu sunt declarate in sistemul gov si banca centrala chiar daca ele le au pe balantele: se ia venitul nominal in lei si se con verteste in grame aur lei; se ia venitul nominal intern si se con verteste in dolari -> pe urma in grame aur exprimat in dolari; se ia venitul nominal intern si se con verteste in euro -> pe urma in cotatie grame euro.
Facan aceste conversii o sa intelegeti cand se ating bulele financiare globale sau interne si cand se prabusesc (ating minime) pe trend!!!
Eu anticipa-sem prabusirea puterii de cumparare inca din 2019 !!! ce are mereu intarziere de propagare in financiar ceva trimestre, fapt ce a durat pana Govul si Banca Centrala sa observe situatia ca s tranteasca dobanzile si sa verse lichiditate!
Tot asa am reusit sa vad si Cazatura din 80 pana in 93, tot asa si cazatura din 2005-2009!!!
Banii nu sunt bani sunt credit in circulatie!!!!
Doar mentinerea con vertibilitatii etc rapoarte nominale cu aur va va ajuta sa intelegeti cand se ating maxime si minime; si chiar sa anticipati valurile!
Ministerul finantelor vede cu intarziere REALA de 3-4 TRIMESTRE, cu intarziere in cifre vede de 1 -2 Trimestre.
Banca Nationala Vede in viitor dar nu are dreptul sa Manipuleze; chiar daca o face periodic pentru a nu cadea guverne si natii.
Cand mai multe natii ating maxim in expansiuni credite este clar ca va urma o singura directie, iar bancile centrale interene sunt constranse comportamental de bancile centrale internationale in politici monetare interne.
Deci si bancile centrale interene ca si guvenrnele interene sunt la randul lor constranse de alti factori externi.
Semnat comenturi "cretine"
2.3. Bine, bine, deci luam credit? (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 14:16)
Daca tot vine inflatie atunci inseamna ca ar trebui sa luam toti cat mai multe credite.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 16:29)
NU!
Cand vorbim de inflatie sau deflatie trebuie sa fim atenti in raport cu ce!!!
Piata este formata din mai multe "active" tranzactionate: cu rata lenta de dizolvare (stocuri solide cu depreciere lenta ce pot genera flux numerar continu pe o perioada lunga), cu rata medie de dizolvare (stocuri de gen masina, tractor, mobilier, etc ce pot genera flux numerar impulsiv dar fara continuitate ascendenta cand incepe deprecierea mai mare ca fluxul generat) si active cu rata foarte accelerata de dizolvare (consum, taxe, impozite, etc ce au o rata de infartire profit / pierdere foarte mare a fluxului de numerar; unde palanta ramane ca pondere nula pe toata mediana timpului).
In acest context folosesc cuvantul Active in sensul celui ce VINDE, Tranzactioneaza, Taxeaza, Ofere stocurile respective (etc forme de stocuri materiale sau imateriale).
Fondurile mari stau pe CREDITE caci cu fiecare criza cand o moneda se deprecieaza muta ISTORIC riscul de la cel ce a ECONOMISTI la cel ce a CREDITAT (riscat) dar la un LTV sub bulele financiare ciclice.
O sa iti dau un exemplu personal:
In 2005-2006 aveam apartament 2 camere la inchiriat pe 600-700 lei dupa criza din 2008 cand preturiele au "cazut" au bubuit chiriile!!!
Cu 500-600-700 lei mai gaseai doar "garsoniere" sau impartire 1 camera in ap cu 3-4 camere!!
Aveam si in iasi cu 3 camere la inchiriat dupa pocnitura financiara primeam 400 sute lei pe camera!!!
Chiar daca "mobiliarele" au cazut!!!!
Cand imobiliarele cad piata rasplateste tot pe cei ce si-au asumat riscuri "Masurate"!
Iar eu cu mai multi mani din fluxul de cirii pot sa cumpere mai mult si mai ieftin stocuri cu rata lenta de dizolvare!
Imobiliarele nu se asteapta si cumpara!!!
Se cumpara si se asteapta!
Viteza cu care se devalorizeaza o moneda chiar si fara "criza" e de minim - minim 2-3% pe an + invartirea masei monetare in piata duce la o propagare inflationista mai mare.
Cand ciclul se inverseaza "printarea de bani" stagneaza sau tinde catre stagnare si ajunge chiar la 0,5-1% pe an!
In cazuri foarte severe au fost si pe -0,5 minus 1-2% pe an in marea criza economica din "29 si caderea globala din 90 unde a revenit destul de violent tiparnita la nici 4 trimestre de la simtirea socului negativ!!!
Eu nu spun sa faci credite!!!
Fa ceea ce fac cele mai puternice institutii care au dominat pamantul!!!!
Etc forme de Guverne si Banci Centrale (etc institutii ce au rol de creare si corectare masa monetara in circulatie).
Mai este o problema cand vorbim de credite!
In cader economice institutiile financiare nu vor sa mai faca refinantari si stau de frica pe etc bonduri!!
Caci asa cum am zis mai sus daca masa monetara intra pe negativ (in termeni nominal si in termeni reali cu mult mai mult) in circulatei ei au cu mult mai mult o diferenta de profit in bonduri; chiar daca yieldurile sunt cu minus la bonduri!!!
Cu mult mai pe minus sunt randamentele reale in piata in asemenea situatii!
Cand vorbim de credit trebuie sa fim atenti la severitatea cu care se inchide acest ciclu, severitate ce panicheaza investitorii pe perioade lungi, chiar daca socurl creditului este in termeni reali scurt ... in termeni nominal transfera in piata o agitatie si haos complet.
Vezi bula creditului din 81 cu plata in 90, vezi bula creditului in 2006-2008 cu plata in 2012, vezi bula credituli de acum cu plata in 2026-2031 cel tarziu... daca se atenueaza aceasta corectie atunci bula o sa aibe o severitate mai mare prin 2040 si cv!!!
Eu ma uit la trendul demografic al mai multor tari, la rata de urmabizare si la migratie... in functie de asta pot sa inteleg ce urmeaza pe termen scurt mediu si lung!
In functie de asta faci exituri sau multiplici!
ROMANIA a plecat de la RESET in 90 cu tot cucaderea lui Nea Nicu!
A avut o corectie severa in 2008.. urmeaza sa mai aibe o cadere...
DAR!!!
Romania nici pana astazi nu a mai atins punctul maxim de glorie din 1975-1981!!! (perioada de AUR)
Dupa Extazul lung din trend a urmat agonia, plansetele, fuga si revolutia (prin asemenea etape trec toate economiile globale).
Deci orice tara care o vedem ASTAZI in EXTAZ are MATEMATIC plasat in viitor o NOTA GRASA DE PLATA!
Asa functioneaza VIATA, randamentele incep sa se inverseze exact cu ciclul de viata al ponderei populatiei ce face parte din ea.
Romania schioapa cum e are decat o singura directie pe termen lung!
Nu pot sa spun lafel despre USA, Canada, Australia, UK asta!!!
Ciar daca ELE reprezinta BIJUTERIA DE LUX ce atrage in miraj ciclic tot investitorii (individuali sau institutionali).
LA urmatoarea CORECTIE SEVERA de CREDIT socurile propagate vor fii atat de severe incat vor duce la schimbari monetare severe /accelerate si ruperi de balante tranzactionate.
Va pot spune garantat cine o sa fie vedeta peste 30 de ani: Brazilia, Africa, America Latina, Africa Centrala, Rusia (nu sub forma actuala ideologica), Partea cu Romania, Moldova, Bulgaria.
"Bogatii de astazi" sunt pensionarii de MAINE; copii de astazi sunt Productivitatea de Maine.
Cine are pe GLOB cei mai multi copii pe cap de familie?
Cele descrise mai sus doar estimar intr-un context fara conflicte militare severe.
ROMANIA pe cap de locuitor, odata cu decesele pe ascendent, va detine mult mai multa avere!!!
Modul in care o v-om gestiona depinde doar de politicile gov si banca centrala, in a nu lasa activele sa devina detinute ca pondere de institutionali sau individuali straini.
Acei straini ce detin activele vor valorifica yieldurile productivitatii tinerilor de maine si le vor folosi la randul lor ca forma de plata yielduri la ei in tara (prin forme de pensii, etc variante) catre "investitorii" de acolo ce au cotizat o viata prin "pensii".
semnat comenturi "cretine"
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Pion în data de 25.06.2021, 18:50)
Isarica ajunge......dute.... la pensie
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 23:56)
Nu cotizez la pensie!
Nu am pensie!
Ce este pensia?
Un instrument de investitii cu randament real negativ plasat in viitor si cu randament real pozitiv pentru instititiile financiare ce intermediaza.
Ele folosesc in prezent fondurile ca sa le multiplice cu levier in piata in etc tangibile!
Populatia proasta se trezeste la pensie ca nuu ii ajung nominalele devalorizate sau ca pilonul a adus randamente mediocre.
Toate astea in timp ce pensiile din viitor nu pot sa tina pasul cu printarea de bani.
Am mai spus: jocul e facut sa pedepseasca pe cei ce economisesc sau cauta siguranta si sa ii rasplateasca pe cei ce isi asuma riscuri calculate - educate.
Nu este un joc recent!!!!
Batutul de “bani - falsi legali” in circulatie!
E veche manevra de cand cu etiopia veche, egipt, grecia, romani, otomani ... etc.
semnat comenturi “cretine”
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 20:09)
Articol marca Calin, fără cap și fără coada ... începe cu o afirmație nesusținuta de niciun studiu sau sursa "puterea de cumpărare a scăzut cu 99,97% în ultimele trei decenii". Multi pot afirma ca salariile erau cam la fel în '89, tot cam 3000 lei și ca nu-si amintesc sa fi putut cumpăra de banii aia (sau echivalentul in dolari) mai repede o Dacie, ca sa nu mai vorbim de mașini străine sau electronice (pe vremea aia, când leul era "puternic", după cum afirma Calin, iți luai un aparat video cu salariul de pe un an întreg). Deci complet aiurea.
Si același articol se termina cu "BNR preferă să aștepte și încearcă 'să facă din vorbe' inflația". Sunt destule a se imputa BNR-ului și chiar lui Isărescu, dar nu și ca n-a ținut inflația în frâu. Anul trecut de ex. Ungaria, Polonia, Bulgaria, au avut toate rate mai mari (si oricum, pentru tarile in plina dezvoltare, cum ne-am dori sau ar trebui sa fim și noi, o inflație modica ajuta).[...]
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2021, 21:37)
Ai uitat de semnul întrebării cu care se termină articolul. O altă marcă a domnului Rechea, ale cărui articole sunt mereu alarmiste, apocaliptice și cu tente puternice conspiraționiste.
Este acesta încă un articol alarmist, de tip click-bait, nutreț pentru cretini, exaltați religioși, adepți ai teoriei pământului plat și antivaccinării?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.06.2021, 16:06)
Bandita "Bursa asta"
tastati pe : elgoog : alub arailibomi 1202 (cuvinte invesate)
dat pe urma la sectiunea : oediv
o sa va apara un grafic istoric
semnat comenturi "cretine"
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.06.2021, 16:11)
" FMI laudă Elveţia pentru răspunsul la pandemie şi pentru politica monetară expansionistă "
Ii lauda pe aia ca fura averea pensionarilor prin generare inflatie.
Elvetia o tara bogata ce sta sa intre in masa la pensionare in 8-12 ani!!!
O sa se aleaga praful de pensiile lor.
semnat comenturi "cretine"
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.06.2021, 20:46)
Domnul Rechea mai aveti rabdare va rog!!!
Ciclul mai are un ultim ciclu de afaceri ce o sa aibe o propagare severa in salturi de pret pana sa atinga un maxim!
Romania tocmai a cucerit "Trecutul" de aici mai este putin, bariera psihologica in preturi active financiare tocmai a fost consolidata.
Cand bula plesneste sa vezi distractie la buzunarul oamenilor in pret consum, taxe, utilitati, impozite, etc.
Oricum nu se poate lovii sever in dobanzi (in ascendent) acum!
NU INCA!
Oamenii trebuie sa prinda curaj si sa cheltuie iar in economie, cand se iau iar cu treburile zilnice pe urma incep sa creasca si dobanzile REALE!
Dobanda REALA pocneste FINANCIARUL!
Momentan a fost trantita vilolent pe negativ inca din toamna2019-iarna 2020 cu o tendinta rapida de arcuire in maritie 2020 si o suprimare severa din partea bancilor centrale.
Aceasta suprimare are simultan acumulata si tensiuni scurte de intepare in sus a dobanzii reale... sa vedem cat o tine asa banca centrala usa, banca europeana si alte banci centrale....
Adica cu ce cost viitor de inflatie in masa monetara, devalorizare moneda si furtul viitor al puterii de cumparare exact pe alt ciclul de cadere in financiare.
Pana atunci lapte si miere; lapte si miere!
PS: am mai dat o tura prin tara... stocuri peste stocuri...
Astept ca lichiditatea varsata sa ajute rapid "dezvoltatorii / speculatorii" sa faca exituri frumoas si sa nu se caliciasca!
Vedem cine scapa!
semnat comenturi "cretine"