Sancţiunile impuse Chinei s-au întors împotriva companiilor americane

Restricţionarea exporturilor de înaltă tehnologie ale companiilor din Statele Unite către China au generat efecte negative neaşteptate pentru companiile americane, după cum se arată într-un studiu recent de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY), sub titlul "Geopolitical Risk and Decoupling: Evidence from U.S. Export Controls".

Cu toate că obiectivul principal, reducerea transferului de înaltă tehnologie către China, a fost, în general, atins, autorii susţin că "nu am observat apariţia unor noi lanţuri de producţie între firmele din SUA şi clienţi alternativi din afara Chinei şi nici cu alte firme din Statele Unite".

Deci firmele americane nu au reuşit să găsească alţi clienţi, iar "această incapacitate poate afecta negativ tocmai firmele care trebuiau protejate prin instituirea unui control al exporturilor".

"Cu alte cuvinte, nu găsim nicio dovadă de friend-shoring sau reshoring în perioada de trei ani care a trecut de la impunerea restricţiilor asupra exporturilor", mai subliniază autorii.

Cei doi termeni, reshoring şi friend-shoring, au devenit o prezenţă comună, atât în presa internaţională cât şi cea naţională, pe fondul încercărilor autorităţilor europene şi americane de a reduce dependenţa de China.

Reshoring se referă la readucerea producţiei de bunuri în ţara de origine a companiilor, după multe decenii în care offshoring-ul a fost mai mult decât o "modă" şi a contribuit la dezindustrializarea economiilor occidentale, pe fondul căutării cu orice preţ a unor costuri de producţie cât mai mici. Friend-shoring este o noţiune ceva mai "relaxată", deoarece presupune construirea lanţurilor de producţie industrială şi aprovizionare nu doar la nivel naţional, ci şi la nivelul ţărilor prietene şi aliate.

În aceste condiţii, autorii subliniază că "incapacitatea furnizorilor americani de a găsi clienţi alternativi poate afecta negativ tocmai firmele care trebuiau protejate prin instituirea controlului exporturilor".

Lipsa unor analize cost-beneficiu aprofundate în aplicarea sancţiunilor a condus la "daune colaterale semnificative pentru întreprinderile americane afectate", reflectate de scăderea veniturilor şi rentabilităţii, dar şi de scăderea semnificativă a numărului de angajaţi.

Pe baza unor date confidenţiale, autorii au determinat şi faptul că furnizorii americani afectaţi de controlul exporturilor se mai confruntă şi cu o scădere a creditării bancare.

În ceea ce priveşte efectele negative asupra Chinei, mai ales pentru sectorul tehnologiilor înalte, acestea "pot fi limitate ca urmare a comportamentului strategic al Chinei", după cum se subliniază în analiza de la FRBNY.

Autorităţile de la Beijing au luat o serie de măsuri pentru stimularea inovaţiei interne, în timp ce firmele chineze au trecut la furnizori din afara Statelor Unite, care au în producţie tehnologii similare.

Concluzia autorilor este că "încă lipseşte un cadru cuprinzător pentru a evalua eficienţa acestor instrumente geopolitice", în condiţiile în care "controalele la export impuse de o singură ţară, SUA, ar putea să nu aibă efectul dorit, deoarece firmele chineze pot cumpăra bunuri similare de la firme din afara SUA".

Autorităţile de la Washington au realizat deja că există o problemă în acest sens, însă au adoptat o "soluţie" care îi nemulţumeşte profund chiar şi pe cei mai "dedicaţi" aliaţi: dictarea condiţiilor în care pot avea loc schimburile comerciale bilaterale cu China.

De cele mai multe ori, presiunile exercitate de administraţia de la Washington au ca rezultat pierderea unor clienţi importanţi, reducerea semnificativă a profitabilităţii şi chiar pierderea locurilor de muncă la nivelul companiilor din ţările "prietene".

Pe de altă parte, companiile chineze sunt gata cu oferte "de nerefuzat", prin care atrag forţa de muncă înalt calificată, mai ales din Occident, pentru sectorul tehnologiilor înalte.

Atâta vreme cât autorităţile americane nu sunt gata să recunoască adevărata natură a problemelor cu care se confruntă şi să creeze un cadru care să stimuleze inovaţia internă, cursa tehnologiilor înalte nu poate avea decât un singur câştigător, respectiv naţiunea care ştie ce înseamnă competenţa şi competitivitatea.