Sărăcia multidimensională, o criză amplificată de conflictele armate

Sărăcia este una dintre "bolile" majore ale începutului de secol XXI. Împletitura de crize accentuează prăpastia dintre bogăţia opulentă şi sărăcia cruntă. Peste un miliard de persoane din întreaga lume trăiesc în condiţii de sărăcie acută, jumătate dintre acestea fiind minori. Anunţul îngrijorător este făcut de un raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Această realitate dramatică subliniază atât natura extinsă a sărăciei globale, cât şi legătura strânsă dintre conflictele armate şi agravarea privaţiunilor. Raportul, realizat în parteneriat cu Oxford Poverty and Human Development Initiative (OPHI), oferă o imagine asupra ratei sărăciei, care este de trei ori mai mare în ţările aflate în stare de război. Conflictele armate au atins, în 2023, cel mai mare număr de la cel de-al Doilea Război Mondial, iar impactul acestora asupra populaţiilor vulnerabile este devastator.

• Mai rău decât lipsa veniturilor

PNUD şi OPHI utilizează un indice al sărăciei multidimensionale, care include mai mulţi factori ce influenţează calitatea vieţii: lipsa locuinţelor adecvate, accesul la instalaţii sanitare, absenţa electricităţii şi a combustibilului pentru gătit, penuria de alimente şi precaritatea educaţiei. Astfel, sărăcia nu mai este măsurată doar prin venitul zilnic, ci printr-o combinaţie de privaţiuni esenţiale pentru o viaţă decentă.

Acest indicator complex arată că 1,1 miliarde de persoane dintr-o populaţie de 6,3 miliarde (din 112 ţări de pe glob) suferă de sărăcie multidimensională, iar 455 de milioane dintre acestea trăiesc în zone de conflict. Rata sărăciei în astfel de regiuni este de trei ori mai mare decât în ţările paşnice, adâncind crizele umanitare, susţine Yanchun Zhang, statistician-şef la PNUD.

• Copiii, cei mai afectaţi

Impactul sărăciei este cel mai puternic resimţit de copii şi de adolescenţi, 584 de milioane de tineri sub 18 ani se confruntă cu lipsuri majore, ceea ce reprezintă o rată globală de 27,9%. Aceasta este mult mai mare comparativ cu cea înregistrată în rândul adulţilor, care se situează la 13,5%. Copiii care cresc în sărăcie au acces limitat la educaţie, sănătate şi hrană adecvată, ceea ce le afectează şansele la o viaţă decentă şi îi expune unor riscuri pe termen lung.

• Războaiele, un factor determinant în creşterea sărăciei

Conflictele armate nu doar că distrug comunităţi şi provoacă migraţii în masă, dar agravează şi privaţiunile economice şi sociale. Sabina Alkire, director al OPHI, subliniază că războaiele împiedică orice eforturi de reducere a sărăciei şi lasă "urme adânci şi de durată în viaţa oamenilor". Aproximativ 40% din cele 1,1 miliarde de persoane sărace trăiesc în zone de conflict, ceea ce face ca lupta pentru nevoile de bază să fie mult mai dificilă.

Un exemplu concludent este Africa Subsahariană, unde conflictele, combinate cu sărăcia endemică, lasă milioane de oameni fără acces la servicii esenţiale. Alte regiuni afectate, cum ar fi Asia de Sud, reflectă aceeaşi problemă, care se manifestă în special în ţări cu creştere demografică accelerată, precum India, Pakistan şi Nigeria.

• Apel pentru acţiuni globale

Această criză alarmantă necesită o acţiune internaţională concertată. Atât PNUD, cât şi OPHI fac apel la comunitatea internaţională să intensifice eforturile pentru reducerea sărăciei globale şi pentru promovarea păcii. Soluţiile propuse includ nu doar sprijinirea dezvoltării economice, ci şi măsuri pentru stabilizarea regiunilor afectate de război, astfel încât reducerea sărăciei să fie sustenabilă. Raportul subliniază nevoia urgentă de a implementa politici care să abordeze sărăcia în mod integrat, combinând ajutorul umanitar, dezvoltarea economică şi consolidarea păcii. Aceasta este singura cale prin care comunitatea internaţională poate asigura un viitor mai bun pentru milioanele de oameni prinşi în capcana sărăciei şi a conflictelor.