Scădere masivă a vânzărilor de pompe de căldură în Europa

Vânzările de pompe de căldură din 21 de ţări europene au scăzut în 2023 pentru prima dată după zece ani consecutivi de creştere, conform datelor Asociaţiei Europene a Pompelor de Căldură (EHPA).

Declinul a fost de circa 6,5%, până la 3,02 milioane unităţi, iar raportul anual de la EHPA sublinia că "dacă vânzările anuale se menţin la acest nivel, până în 2030 vor fi instalate aproximativ 45 de milioane de pompe de căldură, cu aproximativ 25% mai puţin decât obiectivele UE".

Dar vânzările nu s-au menţinut la acest nivel în 2024, ci au înregistrat o cădere masivă în prima jumătate a anului, de circa 47%, după cum scrie cotidianul The Telegraph, pe baza datelor actualizate de la EHPA.

Numărul unităţilor vândute, pentru toate categoriile de tehnologii, a fost de 765 de mii în cele 13 ţări europene, care reprezintă circa 80% din piaţa UE, în scădere de la 1,44 milioane în prima jumătate din 2023.

Datele de la EHPA arată că la sfârşitul anului trecut erau instalate 23,94 milioane pompe de căldură pe clădirile din Europa.

Menţinerea tendinţei actuale va conduce la un volum al vânzărilor de circa 1,5 milioane unităţi până la sfârşitul anului, cel mai redus nivel din 2019, conform ştirii din cotidianul britanic.

Pe marginea articolului din The Telegraph, un cititor scrie pe Twitter că "propria experienţă în comerţul cu energie sugerează că cifrele rareori mint, iar o scădere de 47% a vânzărilor de pompe de căldură este un semnal clar de avertizare că obiectivele Net Zero ale UE sunt construite pe o fundaţie şubredă" şi se declară nerăbdător să vadă dacă "realitatea poate străpunge în cele din urmă fervoarea religioasă din jurul acestei politici".

The Telegraph mai scrie că vânzările au fost afectate de scăderea preţurilor gazelor naturale şi aminteşte că obiectivele UE prevăd instalarea suplimentară a cel puţin 10 milioane de pompe de căldură până în 2027.

În Marea Britanie guvernul şi-a anunţat intenţia de a introduce de anul viitor ţinte pentru numărul unităţilor instalate, iar atingerea lor ar trebui stimulată prin aplicarea unei taxe suplimentare asupra centralelor pe gaze.

Pe de altă parte, reacţia populaţiei din Germania, confruntată deja cu o criză severă a costului vieţii, a determinat guvernul condus de Olaf Scholz să renunţe la obligativitatea instalării pompelor de căldură începând din 2024.

O reacţie negativă extrem de dură împotriva pompelor de căldură s-a înregistrat şi în Italia. The Telegraph scrie că "pompele de căldură devenit un paratrăsnet al reacţiilor împotriva planurilor Net Zero ale UE, care includ şi opoziţia faţă de interzicerea efectivă a maşinilor pe benzină din 2035".

Măsuri pentru eliminarea normelor care obligă proprietarii de locuinţe să cumpere pompe de căldură sunt luate în considerare şi de noul guvern de dreapta din Ţările de Jos.

Cotidianul britanic mai arată că adoptarea pe scară largă a pompelor de căldură a fost încetinită din cauza costurilor iniţiale mari şi a faptului că nu există suficienţi instalatori calificaţi.

Un motiv la fel de important îl reprezintă problemele apărute pe lanţurile de aprovizionare, după cum a declarat Paul Kenny, directorul Asociaţiei Europene a Pompelor de Căldură, pentru EurActiv.

Comisia Europeană a promis un plan de acţiune pentru stimularea vânzărilor de pompe de căldură, care ar fi trebuit să fie prezentat la sfârşitul anului 2023, dar care a fost amânat, după cum mai scrie The Telegraph.