Scandal universitar cu substrat politic

Reducerea de către Ministerul Educaţiei a numărului de locuri bugetate în anul I la mai multe universităţi a declanşat un scandal fără precedent cu multe acuzaţii, tur - retur. Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat că va da în judecată Ministerul Educaţiei. În replică, Ministerul susţine că Universitatea Bucureşti dezvoltă programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre titulare decât pentru cerinţele pieţei muncii şi că e surprinzător că Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) i-a acordat "grad de încredere ridicat".

Mircea Dumitru a trimis o scrisoare deschisă către "studentele, studenţii, profesorii şi absolvenţii Universităţii din Bucureşti": "Domnii Valentin Popa si Gigel Paraschiv lovesc din nou! De data aceasta, şi cu binecuvântarea domnului Liviu Dragnea şi a d-nei Viorica Dăncilă. După ce, probabil, domnul Valentin Popa a decis, spre beneficiul public şi personal, să stăruie, cu mai mare atenţie, asupra "literelor" şi nu ne-a mai desfătat, în ultima vreme, cu pronunţări publice, iată că acum trece şi la cifre. Te-ai aştepta, nu-i aşa, din partea unui distins inginer, care, după cum declară, "nu are întotdeauna toate cuvintele la domnia sa", ca măcar aici, în domeniul cifrelor, să arate o ireproşabilă rigurozitate. Cu ură şi cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea şi d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi românesti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc. Este lipsită de orice justificare raţională scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 - 2019, pe toate cele trei cicluri de studii: licenţă, cu 60 de locuri mai puţin; master, cu 335 de locuri mai puţin, adică cu 10% mai puţin decât anul trecut; iar la doctorat, poate vă întrebaţi câte locuri a primit Universitatea? Ştim că studiul făcut serios nu e pe placul domniilor lor, poate şi de aceea au tăiat din "pixul de demnitar" 59 de locuri, adică 17% faţă de locurile din anul precedent. Cum ne va afecta? Simplu: numai la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă, suma cu care bugetul Universităţii va fi văduvit este de 5,4 milioane de lei. Trebuie să le spunem studenţilor noştri, absolvenţi de licenţă sau de master la drept, ştiinţe politice, filosofie, istorie sau litere, că din grija partidului, începând din toamnă, locurile lor se duc la universităţi locale, înfiinţate după 1989, universităţi al căror prestigiu abia dacă poate trece dincolo de limitele propriei regiuni. Şi atunci, nu putem decât să le facem o "modestă propunere" studentelor şi studenţilor noştri: din toamnă, să se ducă să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare, păduri sau ingineria motostivuitoarelor. Fără ifose de ştiinţe umaniste. Oricum, pentru a conduce România, îţi trebuie, mai nou, diplomă de inginer, luată de la universităţi de anticameră politică. Este un timp al polemicii si un timp al deciziilor instituţionale sobre si lucide! Vă anunţăm că Universitatea din Bucureşti va acţiona Ministerul Educaţiei în contencios administrativ, pentru că vrem să aflăm prin ce miracol "criteriile" de alocare a cifrelor de şcolarizare pentru toamna acestui an au penalizat universităţile din Consorţiu şi le-au recompensat pe aproape toate celelalte."

Pe de altă parte, Universitatea de Vest din Timişoara , aflată printre instituţiile de învăţământ superior cărora le-a fost redus numărul locurilor bugetate în anul I pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, afirmă, într-un comunicat intitulat "apreciată afară, penalizată în ţară", că a fost inclusă în acest an pentru prima dată în clasificarea Round University Ranking, ocupând poziţia 647 la nivel mondial şi poziţia trei la nivel naţional. Clasificarea Round University Ranking măsoară performanţa universităţilor pe baza a 20 de indicatori de performanţă grupaţi în 4 categorii - predare (40%), cercetare (40%), diversitate internaţională (10%) şi sustenabilitate financiară (10%) şi 6 domenii de studii - ştiinţe umaniste, ştiinţe ale vieţii, ştiinţe naturale, ştiinţe tehnice, ştiinţe sociale şi ştiinţe medicale.

Ministerul Educaţiei a replicat imediat, explicând care au fost criteriile care au stat la baza acestei decizii îndelung contestate: "Numeroase studii şi analize - inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată - ajung la o concluzie comună şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparţineau ştiinţelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). Urmare a alocării a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate. O altă problemă identificată în analizele, rapoartele şi studiile luate în considerare: < derapajele > universităţilor de la buna guvernanţă. (...) Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenţilor cu taxă din cadrul acestei universităţi, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului şcolar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate iniţial pentru admitere. În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educaţiei Naţionale urmărind doar susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României(...) Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenţilor cu taxă din cadrul acestei universităţi, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului şcolar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate iniţial pentru admitere. În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 - 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educaţiei Naţionale urmărind doar susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României".

Oficialii Ministerului Educaţiei mai susţin că în plus, în perioada 2014-2016, Universitatea din Bucureşti a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanţări-record de până la 23% din întreaga finanţare a universităţii, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condiţiile în care media naţională era de 12-13%. Cu siguranţă că şi această dispută va mai pune o tuşă groasă pe tabloul sumbru al învăţământului autohton.