SEMESTRUL I 2023 FINANCIAR Împrumutul statului a sărit de 50%, bugetul nu s-a echilibrat, greve ale bugetarilor, faliment în asigurări

Echilibrarea bugetului de stat a constituit principala preocupare a autorităţilor publice centrale pe tot parcursul primului semestru al acestui an. Măsurile luate în urma revendicărilor sociale (alocările bugetare aprobate în urma protestelor manifestate de poliţiştii de penitenciare, de cadrele sanitare şi de cadrele didactice), a inflaţiei (de exemplu susţinerea de la bugetul de stat a plafonării preţurilor din energie) şi a scăderii puterii de cumpărare a cetăţenilor (scăderea gradului de încasare a veniturilor bugetare proiectate la finalul anului trecut) au obligat Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, să se împrumute permanent din piaţa internă şi externă, la dobânzi mai mari decât cele ale statelor din regiune, fapt ce s-a reflectat într-o creştere dramatică a datoriei publice, care a depăşit 50,1% din Produsul Intern Brut în luna februarie, conform datelor prezentate în luna mai.

Peste această stare financiară, care, coroborată cu încetinirea creşterii economice, ne-a dus la un deficit de 2,32% la finalul primului semestru, s-a aşezat şi falimentul Euroins din 17 martie 2023, eveniment girat de ASF, care a zguduit piaţa RCA din ţara noastră, statul fiind nevoit să găsească sumele necesare pentru despăgubirea, tuturor persoanelor fizice şi juridice care deţineau poliţe cumpărate de la compania respectivă, prin intermediul Fondului de Garantare a Asiguraţilor.

Singurul element de stabilitate în tot acest spaţiu financiar l-a reprezentat Banca Naţională a României, care a ţinut inflaţia sub control, menţinând pe parcursul întregului semestru rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. La eforturile BNR s-au adăugat şi cele depuse de sistemul bancar, care a continuat să finanţeze proiectele de investiţii derulate de întreprinderile mici şi mijlocii, în lipsa deschiderii apelurilor de proiecte şi de finanţare pe baza fondurilor europene alocate ţării noastre prin politica de coeziune pentru perioada 2021-2027.

Numai că, în a doua parte a semestrului, sistemul bancar a fost nevoit să se confrunte cu un control amplu din partea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, care a decis sancţionarea a 19 bănci pentru aşa-numite practici neloiale şi a dispus emiterea unor noi grafice de rambursare a creditelor acordate pe termen lung de instituţiile bancare respective către clienţii persoane fizice.

Situaţia financiară la nivel macroeconomic ar fi putut să fie mai bună dacă suma primită la începutul lunii ianuarie 2023 pentru prima cerere de plată din PNRR şi avansul acordat anul trecut s-ar fi regăsit în economia naţională şi nu în seiful BNR, aşa cum sunt premise să se regăsească şi cererea numărul 2 de plată, în valoare de 2,7 miliarde euro aprobată la finalul lunii iunie.

Pentru redresarea situaţiei economice, o parte dintre analişti îşi pun speranţele într-un boom al pieţei de capital din ţara noastră, mai ales după ce guvernul Ciucă a aprobat, în cursul primului semestru, Strategia Naţională privind Dezvoltarea Pieţei de Capital şi după ce, la finalul lunii iunie, a fost demarată subscripţia privind pachetul de acţiuni deţinut la Hidroelectrica şi scos la vânzare de Fondul Proprietatea, subscripţie care s-a încheiat cu succes la BVB.

O altă parte dintre analiştii politici şi economici iau în calcul pachetul legislativ adoptat în primele şase luni ale acestui an de Parlament pentru îndeplinirea anumitor ţinte şi jaloane din PNRR, pachet ce include şi reforma pensiilor speciale, obiectiv important pentru aprobarea de către Comisia Europeană a celei de-a treia cereri de plată ce va fi depusă de noul guvern Ciolacu în cursul toamnei şi care este în valoare de peste 3,1 miliarde euro.

În acest timp, guvernul Ciolacu, care şi-a intrat în atribuţii la 15 iunie 2023, potrivit acordului coaliţiei de guvernare, pregăteşte măsuri care să reducă deficitul bugetar ce va fi înregistrat la finalul acestui an la un nivel apropiat ţintei de 4,4% din PIB agreată cu Comisia Europeană.

• Creşterea deficitului bugetar - o constantă din prima lună a anului

În ciuda faptului că execuţia bugetară pentru anul trecut, anunţată în 30 ianuarie 2023 de Ministerul Finanţelor, arăta un deficit bugetar de doar 5,68% din PIB (81,01 miliarde lei), în scădere cu 1,05% faţă de 2021, primele două luni ale anului curent s-au soldat cu un deficit bugetar de 1,07% din PIB, respectiv 17,04 miliarde lei, mai mare decât deficitul bugetar de 0,75% din PIB înregistrat în primele două luni ale anului 2022.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor la finalul lunii martie, deficitul pe primele două luni din 2023 a fost cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 85,8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirii ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Primul semnal major că economia naţională este în suferinţă a fost înregistrat la finalul lunii aprilie 2023, când Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pe primul trimestru, execuţie care arată un deficit de 1,42% (22,75 miliarde lei) din PIB. La acea vreme, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor din guvernul Ciucă, afirma că valoarea impozitelor şi taxelor neîncasate în primul trimestru al anului s-a ridicat la 4,7 miliarde lei, ceea ce ar însemna o gaură la buget de circa 20 de miliarde lei pe întregul an, în condiţiile în care trendul de încasare a taxelor din primele trei luni s-ar menţine până la finalul lui 2023. Ulterior, în luna iunie, estimările prevedeau un deficit de încasare între 20 şi 40 miliarde lei.

În ceea ce priveşte soluţiile pentru acoperirea acestui deficit, dacă la începutul lunii aprilie premierul Nicolae Ciucă anunţa reducerea cheltuielilor publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, ulterior şeful Guvernului a cerut ANAF să acţioneze în zona marilor contribuabili, unde ar fi fost identificate probleme în colectarea impozitelor şi taxelor, solicitare care a iscat nemulţumirea mediului de afaceri privat ai cărui reprezentanţi au declarat că problema se află în curtea companiilor de stat.

Pentru a acoperi o parte din deficitul înregistrat la veniturile bugetare, Guvernul a decis, în 20 aprilie, suplimentarea sumei ce poate fi obţinută prin programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN). Astfel, actul normativ modifică suma maximă de 56 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, cu valoarea de 62 miliarde euro, sau echivalent în orice valută, pentru acoperirea necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada aprilie 2023 - decembrie 2024.

Măsurile luate de Guvern în timpul primăverii nu au putut opri, însă, trendul pe care se află deficitul bugetar, iar acest lucru s-a văzut în execuţia bugetară pe primele cinci luni ale anului curent, când s-a înregistrat şi un deficit de încasare de 8,9 miliarde lei, numai la ANAF. În acest context, Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, şi-a înaintat demisia în 30 mai, iar Bogdan-Lari Mihei - preşedintele Autorităţii Vamale Române - a fost demis în aceeaşi zi.

Din aceste cauze, pentru echilibrarea bugetului de stat, Guvernul a fost nevoit să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care a instituit austeritatea în sistemul bugetar, reducând drastic unele capitole de cheltuieli publice şi îngheţând salariile bugetarilor.

Potrivit actului normativ, pentru restul anului 2023, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei. O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, până la 31 decembrie 2023. OUG prevede şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Guvernul a argumentat adoptarea respectivului act normativ ca fiind o măsură necesară pentru ca ţara noastră să îşi respecte ţintele de deficit bugetar pe care şi le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024), care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice - scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar.

Cu toate aceste măsuri impuse, Guvernul nu a stopat creşterea deficitului bugetar, care la finalul primului semestru din 2023 a ajuns la 2,32% din PIB.

• 7% - rata dobânzii de referinţă în primul semestru al anului

După ce, în şedinţa Consiliului de Administraţie din 10 ianuarie, BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, în prima jumătate a acestui an, banca centrală a menţinut valorile respective.

Membrii CA ai BNR au considerat măsura drept una necesară, prin prisma ratei destul de ridicate a inflaţiei - chiar dacă aceasta este în scădere -, a creşterii preţurilor alimentelor, încetinirii creşterii economice şi absorbţiei destul de reduse a fondurilor europene alocate ţării noastre prin PNRR şi prin cadrul financiar multianual european 2021-2027.

BNR estima, în Raportul pe inflaţie publicat în cursul trimestrului al II-lea, că, la finalul anului 2023, vom avea un nivel al Indicelui Preţurilor de Consum de 7,1%, indicatorul urmând să coboare la 4,2% în decembrie 2024 şi la 3,9% în martie 2025.

Sistemul bancar a fost însă bulversat, în cursul lunii mai, de deciziile luate de ANPC, care a stabilit sancţionarea 19 bănci cu câte 50.000 lei fiecare, pentru practici comerciale înşelătoare cu privire la modul de calcul al ratelor la creditele bancare pe termen lung. Mai mult, Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, a emis ordin pentru fiecare bancă în vederea emiterii de noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât şi pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului.

Băncile sancţionate de ANPC au contestat în instanţă procesele-verbale emise de instituţia publică şi ordinele preşedintelui Horia Constantinescu, multe dintre aceste ordine fiinde deja suspendate de instanţele de contencios administrativ-fiscal până la judecarea fondului.

• Greva care a amânat schimbarea de guvern

Măsurile luate de Guvern pentru ţinerea sub control a deficitului bugetar au iscat, în cursul lunii mai, ample proteste din partea sindicatelor care îi reprezintă pe funcţionarii publici şi pe angajaţii din Sănătate şi din Educaţie. Nemulţumiţi de faptul că, de foarte mulţi ani, partidele politice care au guvernat România nu au respectat pactul politic prin care stabiliseră să aloce 6% din PIB pentru Educaţie, dar şi prin prisma salariilor mici mai ales la profesorii debutanţi, sindicatele din învăţământ au declanşat în 22 mai o grevă generală care a dus la schimbarea datelor înscrierii şi susţinerii examenelor de Bacalaureat şi a Evaluărilor Naţionale, grevă care a continuat şi la începutul lunii iunie, deşi Guvernul a adoptat un act normativ privind o creştere etapizată a salariilor cadrelor didactice. Protestul respectiv a dus la amânarea rotaţiei guvernamentale, astfel că Marcel Ciolacu s-a văzut nevoit să aştepte încetarea grevei din Educaţie, pentru a deveni premier în locul lui Nicolae Ciucă.

Pentru a-i linişti pe profesori şi pentru a-i determina să suspende acţiunea de protest, guvernul Ciucă a adoptat mai multe acte normative prin care a stabilit nivelul de salarizare a profesorilor debutanţi, majorarea salariilor personalului didactic şi ale personalului didactic auxiliar, precum şi o grilă de salarizare în sistemul Educaţiei care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

În urma adoptării acestor acte normative, profesorii au suspendat greva şi au avut loc Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenele de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu.

După încetarea grevei cadrelor didactice şi după soluţionarea unor revendicări ale sindicaliştilor din Sănătate, problema reîncadrării în ţinta de deficit bugetar stabilită cu Comisia Europeană a trecut în sarcina guvernului Ciolacu, care a înlocuit Cabinetul Ciucă, potrivit acordului coaliţiei de guvernare semnat în noiembrie 2021. Spre deosebire de actul semnat în urmă cu un an şi jumătate, luna trecută liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au decis să elimine UDMR din noul Cabinet. Ciolacu a devenit prim-ministru, Nicolae Ciucă a ajuns preşedintele Senatului, iar UDMR a trecut în opoziţie alături de USR, AUR, Forţa Dreptei şi Reper.

Audierile şi votul pentru noul Executiv au fost o simplă formalitate, în condiţiile în care morişca PSD-PNL din Parlament a funcţionat ca unsă, în ciuda protestelor opoziţiei şi ale perturbării şedinţei de plen. Astfel, în 15 iunie, deputaţii şi senatorii au învestit guvernul Ciolacu şi au aprobat programul de guvernare cu 290 de voturi pentru şi 95 de voturi împotrivă.

În aceeaşi zi, imediat după depunerea, la Palatul Cotroceni, a jurământului de învestitură, premierul Marcel Ciolacu a anunţat de la Palatul Victoria prima măsură ce urma să fie luată de noul guvern: plafonarea adaosurilor comerciale la 14 alimente de bază, din cauza faptului că preţul acestora s-a modificat frecvent în ultimele şase luni, erodând puterea de cumpărare a cetăţenilor. După ce timp de două săptămâni a mimat negocierile pentru încheierea unui acord cu procesatorii, distribuitorii şi retailerii, guvernul Ciolacu a impus măsura plafonării adaosului comercial pentru 14 alimente de bază prin adoptarea, în 30 iunie 2023, a unei ordonanţe de urgenţă.

Potrivit OUG 67/2023, noile adaosuri comerciale se vor aplica 90 de zile începând din 1 august 2023 şi sunt:

-pentru procesatori: maximum 20% faţă de costul de producţie al produsului, în care sunt incluse cheltuielile directe şi indirecte;

-pentru distribuitori, pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ: maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale;

-pentru comercianţi (retaileri): maximum 20% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse şi remizele şi risturnele, prevăzute în art. 3 pct. 6 din Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Cei care nu vor respecta noile adaosuri comerciale riscă să fie sancţionaţi de ANAF sau de Consiliul Concurenţei cu amenzi contravenţionale cuprinse între 100.000 lei şi 2 milioane lei.

• Seism în Oltenia, tsunami în piaţa asigurărilor

Februarie 2023 va rămâne în istorie drept luna seismelor care au provocat o adevărată tragedie în Turcia şi în Siria şi care au readus în actualitate zona de risc existentă în ţara noastră, în Oltenia, mai precis în judeţul Gorj, la câţiva kilometri de Târgu Jiu.

Seismul din 6 februarie cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter a fost urmat după câteva ore de altul de 7,6 grade, iar cele două cutremure au cauzat în sudul Turciei şi în nordul Siriei decesul a peste 50.000 de oameni, din care peste 44.000 numai în Turcia. Guvernul Ciucă a oferit sprijin material şi financiar celor două state şi a trimis echipe din partea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă care să caute printre ruine victimele tragediei.

La numai o săptămână de la acest eveniment, zona Olteniei avea să fie scuturată zdravăn de două cutremure - unul de 5,3 grade şi altul de 5,7 grade pe scara Richter -, care au determinat autorităţile centrale să vireze 51,47 milioane lei pentru mai multe autorităţi locale în vederea consolidării unor clădiri şi a instituţiilor de învăţământ cu grad ridicat de prăbuşire în cazul producerii unui seism, dar şi să iniţieze mai multe acte normative pentru pregătirea populaţiei în caz de cutremur şi pentru consolidarea clădirilor publice şi a clădirilor rezidenţiale.

Mişcarea pământului în zona Olteniei a fost urmată de un adevărat tsunami în piaţa asigurărilor. În 17 martie 2023, ASF anunţa decizia privind retragerea autorizaţei de funcţionare a societăţii Euroins România, în urma constatării indiciilor stării de insolvenţă a companiei. Potrivit ASF, compania de asigurări nu deţinea capitalul de solvabilitate (SCR) necesar, în valoare de 2,19 miliarde lei, şi nici fondurile pentru acoperirea MCR, în cuantum de 1,75 miliarde lei. Prin decizia luată, ASF a stabilit depunerea unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment a Euroins şi a numit Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) ca administrator interimar al societăţii, cu sarcina de a asigura administrarea şi conducerea activităţii asigurătorului şi adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea patrimoniului.

În urma scandalului declanşat de insolvenţa Euroins, 2,76 milioane de poliţe RCA active emise de compania respectivă prezintă risc ridicat de onorare la plată. Scandalul a stârnit reacţia clasei politice, parlamentarii opoziţiei solicitând demiterea întregii conduceri a ASF. De altfel, întreaga echipă de conducere a fost nevoită, în 20 martie, să ofere explicaţii în faţa membrilor Comisiei Economice, Industrii şi Servicii din Senat. Nicu Marcu, preşedintele ASF, a dat vina pe unele lacune legislative şi pe cooperarea slabă a Consiliului Concurenţei, în timp ce Cristian Roşu - vicepreşedintele ASF pentru piaţa asigurărilor - a spus că falimentul Euroins este ceva ce se întâmplă oricând în activitatea unei companii, mai devreme sau mai târziu, că acest eveniment face parte din regulile economiei de piaţă. Pentru declaraţiile de mai sus, opoziţia parlamentară - USR şi AUR - a solicitat demiterea întregii conduceri a ASF, instituţie care a gestionat în ultimii şapte ani falimentele Carpatica, Astra Asigurări, City Insurance şi Euroins.

În speţa Euroins a mai fost audiat de aceeaşi comisie şi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Constiliului Concurenţei, audiere în cadrul căreia senatorul social-democrat Daniel Zamfir i-a solicitat demisia.

În urma audierilor din Parlament a reieşit că statul va fi obligat să onoreze cereri de despăgubire în cazul Euroins, în valoare totală cuprinsă între 250 milioane euro şi 350 milioane euro, despăgubiri care vor fi plătite de Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Despăgubirile ar fi însă mult mai mari, între 440 milioane şi 500 milioane euro, potrivit raportului de audit întocmit de EIOPA.

Pentru protejarea asiguraţilor, ASF a iniţiat un proiect de act normativ privind plafonarea preţurilor RCA la nivelul din 28 februarie 2023, act normativ aprobat de Guvern la începutul lunii aprilie.