Senatul francez a votat noua reformă a pensiilor propusă de Macron, în ciuda noilor proteste

Senatul francez a adoptat ieri seară planul nepopular de reformă a pensiilor al preşedintelui Emmanuel Macron, în timp ce pe străzile din întreaga ţară francezii au ieşit în a şaptea zi de manifestaţii naţionale, care însă nu au fost de amploarea aşteptată, relatează News.ro.

Într-un Senat dominat de centru-dreapta, 195 de membri ai camerei superioare a parlamentului francez au votat în favoarea textului de lege, a cărui măsură-cheie este creşterea vârstei de pensionare cu doi ani, la 64 de ani, în timp ce 112 de voturi au fost împotrivă.

Protestele şi grevele continue, care au afectat rafinăriile, transportul public şi colectarea gunoiului, au ca scop să facă presiuni asupra guvernului pentru a retrage proiectul de lege, despre care executivul spune că este esenţial pentru ca sistemul de pensii să nu intre în colaps, adaugă sursa.

Votul din Senat vine după zece zile de dezbateri aprinse, oferind guvernului un prim succes legislativ pentru acest text de lege foarte contestat. Premierul Elisabeth Borne nu şi-a ascuns satisfacţia după acest vot. "Un pas important a fost făcut", a declarat ea, convinsă că "există o majoritate" în parlament pentru adoptarea reformei.

Proiectul emblematic al celui de-al doilea mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron îşi va continua parcursul legislativ şi se apropie de o săptămână decisivă. Un vot crucial este aşteptat joi în Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului, se precizează în sursă.

Senatul şi-a încheiat cursa contra cronometru cu o zi înainte de termenul-limită, astăzi la miezul nopţii, în conformitate cu articolul din Constituţie folosit de guvern pentru a limita timpul dezbaterilor legislative. "În sfârşit, am ajuns aici!", a exclamat şeful grupului senatorilor de dreapta Les Republicains, Bruno Retailleau, care i-a cerut ministrului muncii, Olivier Dussopt, să transmită un mesaj preşedintelui Emmanuel Macron. "Noi votăm pentru reformă, dar nu votăm (pentru) el".

În tabăra de stânga, senatorul socialist Monique Lubin a denunţat o reformă "brutală". "Este o zi neagră pentru toţi angajaţii din această ţară", a comentat ea. În februarie, avalanşa de amendamente depuse de alianţa de stânga (Nupes) împiedicase Adunarea Naţională să se pronunţe asupra acestei reforme contestate din toate părţile. Adunarea nu a reuşit nici măcar să examineze articolul 7, care se află în centrul proiectului şi care prevede prelungirea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, continuă sursa citată.

În Senat, stânga radicală nu are niciun reprezentant ales.

După ce Senatul a adoptat proiectul de lege, acesta va fi examinat de o comisie mixtă formată din parlamentari din Camera inferioară şi Camera superioară, ceea ce se va întâmpla probabil miercuri. În cazul în care comisia ajunge la un acord asupra textului, este probabil ca joi să aibă loc un vot final în ambele camere, dar rezultatul acestuia pare încă incert în camera inferioară, Adunarea Naţională, unde partidul lui Macron are nevoie de voturile aliaţilor de dreapta pentru a obţine majoritatea.

În cazul în care guvernul se teme că nu va avea suficiente voturi în camera inferioară, este încă posibil ca acesta să impună textul fără un vot parlamentar, prin aşa-numita procedură 49:3.

O nouă zi de greve şi proteste la nivel naţional este planificată pentru miercuri. Sindicatele vor să menţină presiunea şi să continue să demonstreze că marea majoritate a populaţiei rămâne hotărâtă să spună nu proiectului de lege propus, potrivit acestora.

Ieri, însă, potrivit cifrelor Ministerului de Interne, numai 368.000 de manifestanţi au mărşăluit prin oraşele franceze, în condiţiile în care autorităţile se aşteptau să participe până la 1 milion de persoane, se mai precizează în sursă.

La fel ca la protestele anterioare, nici evenimentele de ieri nu au dat prilejul unor încăierări majore cu poliţia. Marţi, 1,28 milioane de persoane au ieşit în stradă, cea mai mare prezenţă de la începutul mişcării de protest, potrivit cifrelor guvernamentale.

Sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor se opun planului lui Macron, dar o proporţie mult mai mică susţin acţiunile de grevă.