SENATUL, INFORMAT DESPRE ACTUL NORMATIV ADOPTAT DE GUVERN Angajaţii români din cadrul instituţiilor UE îşi pot transfera drepturile de pensie

Plenul Senatului a luat act ieri de depunerea la Parlament de către Guvern a trei ordonanţe de urgenţă adoptate în 11 august, acte normative care se referă transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor Uniunii Europene, la echivalarea funcţiei de inspector social şi la angajarea prin concurs a personalului necesar implementării proiectelor finanţate din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat. În favoarea informării au votat 72 de senatori, în timp ce 44 au fost contra.

Convocarea pentru a cincea oară în sesiune extraordinară a Senatului pentru o ordonanţă de urgenţă a fost calificată "pur şi simplu o sfidare" la adresa Parlamentului, de către senatorul social-democrat Robert Cazanciuc. Domnia sa a declarat: "Este pur şi simplu o sfidare la adresa Parlamentului această convocare în a cincea sesiune şi cred că va fi încă o sesiune săptămâna viitoare. Parlamentul nu e o anexă a Guvernului României, care emite ordonanţe de urgenţă când care chef, fără justificare. Parlamentul a aprobat o lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare. Sigur, pot fi situaţii speciale, cum a fost anul trecut, când am discutat în sesiune pandemia. Dar suntem de un an şi ceva în pandemie, Guvernul ştia în mod normal ce trebuie să facă. Guvernul este preocupat de fapt de alte lucruri, nu avem premier, nu avem preşedinte, ţara nu este guvernată şi atunci venim cu ordonanţe de urgenţă, când ar fi trebuit să emită Guvernul ordonanţe simple în această vacanţă parlamentară".

În cadrul plenului, actul normativ adoptat de Guvern cu privire la transferul pensiilor funcţionarilor publici ai Uniunii Europene a fost criticat de senatorul social-democrat Gabriela Creţu, care a spus că problema reglementată nu necesita procedura ordonanţei de urgenţă.

Gabriela Creţu a declarat: "Aici ne aflăm într-o sesiune extraordinară care este cauzată de urgenţa cu care se presupune că Guvernul a trebuit să legifereze în locul Parlamentului. Or, acea ordonanţă de urgenţă (n.red. - privind transferul pensiilor funcţionarilor publici ai Uniunii Europene) ne dovedeşte un lucru ciudat. (...) Legea respectivă a fost respinsă succesiv, de două ori, de Parlament. Guvernul a dat săptămâna trecută ordonanţă de urgenţă pentru o problemă publică, care ardea. Ardea pentru cine? Nu cred că pentru interesul public, că e a treia oară când vine la Parlament acest act normativ, care serveşte nişte interese private". Domnia sa a menţionat că ar trebui modificat regulamentul Senatului pentru a interzice ca un act normativ respins cu largă majoritate de două ori de Parlament să revină după o scurtă perioadă de timp în dezbatere, atât timp cât nu s-a schimbat realitatea care a dus la respingerea lui succesivă.

Actul normativ aprobat de Guvern reprezintă transpunerea în legislaţia internă a regulamentului european prin care se acordă posibilitatea funcţionarilor şi agenţilor români care lucrează în instituţiile UE să-şi transfere drepturile de pensie.

România este singura ţară din UE care nu a transpus, până săptămâna trecută, în legislaţia internp acest regulament şi risca declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene şi posibile amenzi de peste 1,7 milioane de euro.

Conform expunerii de motive a ordonanţei de urgenţă aprobată de guvern, caracterul urgent al măsurii legislative este determinat de situaţia funcţionarilor şi agenţilor contractuali români care lucrează în instituţiile UE, în continuă creştere, şi care se apropie de vârsta de pensionare stabilită de Schema de pensii a instituţiilor Uniunii Europene (PSEUI). Din numărul de 604 de cereri de transfer transmise de funcţionari şi agenţi români (din 2007 până în prezent), 36 de cereri aparţin unor persoane apropiate vârstei de pensie. În lipsa unui cadru legislativ adecvat, nici una dintre aceste cereri de transfer nu a putut fi soluţionată.

Guvernul susţine că aceste persoane ajunse la vârsta de pensionare, conform Regulamentului UE, îşi pierd dreptul de a mai solicita transferul drepturilor de pensie acumulate în România, anterior angajării lor la instituţiile europene, în acest caz existând riscul ca unele dintre aceste persoane să nu îndeplinească cerinţele necesare pentru a beneficia de o pensie pentru perioada lucrată în instituţiile europene, în baza PSEUI.

De asemenea, neadoptarea actului normativ ar fi dus la neluarea în calcul pentru persoanele respective a perioadei lucrată în cadrul instituţiilor europene pentru deschiderea unui drept de pensie în România, în baza activităţii desfăşurate anterior angajării lor la instituţiile europene. În practică s-a observat că pot fi situaţii în care unele dintre aceste persoane să nu aibă stagiul minim de cotizare/vechimea minimă necesară şi să nu poată beneficia de pensie în România.