Septembrie este crucială pentru BVB, în vederea promovării la statutul de "piaţă emergentă"

Reporter: Cum vedeţi situaţia actuală a Bursei de Valori Bucureşti şi de ce consideraţi că a scăzut atât de mult lichiditatea faţă de 2014?

Ioana Apa: Voi aborda mai complex subiectul lichidităţii. Există un efort comun al întregii pieţe, în momentul de faţă, pentru accederea la statutul de piaţă emergentă sau măcar pentru ca România să fie inclusă de pe "watchlist" (n.r. lista de monitorizare, în vederea trecerii la statutul de piaţă emergentă) de măcar una din cele două agenţii de rating (MSCI şi FTSE).

Pentru ambele companii, criteriul de lichiditate este extrem de important.

De aceea, subiectul este de mare interes, permanent, aşa cum a fost prezentat şi în cadrul evenimentului nostru de "securities lending" (n.r. împrumuturi de acţiuni), pe care l-am organizat, pe data de 17 mai.

Am avut onoarea să-l avem invitat pe Chris Woods, managing director la FTSE pe zona de guvernanţă şi politici, care a vorbit despre ceea ce înseamnă aceste criterii, despre felul în care se poziţionează România faţă de toate celelalte ţări din regiune şi despre metodologie, într-un mod extrem de transparent. La eveniment, au participat autorităţile de reglementare, bursa, brokeri, bănci de custodie, trezorieri. Criteriul de lichiditate este singurul la care mai avem puţin să îl îndeplinim, pentru a intra pe "watchlist".

Se fac eforturi mari pe zona asta, Citibank le-a susţinut alături de ceilalţi actori din piaţă, pentru a readuce în subiect listarea companiilor româneşti la Bursa de Valori Bucureşti.

Prin intermediul asociaţiilor din piaţă, ai căror membrii suntem, Asociaţia Română a Băncilor (ARB), AmCham, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, am participat la toate întâlnirile cu aparatul ministerial, încercând să găsim împreună cu statul român modalităţi de susţinere a listării companiilor româneşti. Pentru a intra pe lista de monitorizare, trebuie să avem trei companii de o anumită valoare a rulajului şi a lichidităţii.

Listările ar trebui să continue, este complex faptul că nu avem societăţi private de dimensiuni atât de mari, cât să atingem aceste criterii. Ne uităm în jur şi vedem ţări mai mici ca noi, spre exemplu Ungaria, care are criteriul lichidităţii mai mult decât bine îndeplinit. Cred că putem să beneficiem de feedback-ul din jur, nu numai al celor de la FTSE sau MSCI, ci şi al investitorilor instituţionali. Noi pe ei îi ascultăm mereu şi încercăm să transmitem experienţa lor din alte pieţe. Ei au o viziune globală, la fel ca şi Citibank.

Combinaţia dintre cei doi factori, nivelul de cunoştinţe şi expertiza pe care o are Citibank, plus faptul că tot ceea ce realizăm se bazează pe feedback-ul investitorilor instituţionali, duc la abordarea noastră locală.

Este adevărat că suntem într-un context internaţional mai complex, dar avem nevoie de listări, pentru îndeplinirea criteriului de lichiditate.

Reporter: După prezentarea FTSE, cum evaluaţi şansele ca România să fie inclusă pe "watchlist", în această toamnă?

Ioana Apa: Eu simt că, în momentul de faţă, toţi tragem în aceeaşi direcţie. Toţi au înţeles foarte bine metodologia. Cred că a fost prima dată când FTSE s-a legat "live" într-un eveniment. Ei, de obicei, evită să facă lucrul asta şi au făcut asta pentru Citibank. Toată lumea este foarte conştientă de ceea ce are de făcut. Cred că România trebuie să accelereze procesul de reformă şi listare a companiilor la BVB, ca să facem următorul pas.

Luna septembrie vine în două luni. Procesul de evaluare presupune anunţuri intermediare, în luna martie în fiecare an, iar în luna septembrie dau chiar un anunţ, cu şase luni înainte de o reclasificare.

Pentru noi, luna septembrie este crucială. Dacă nu vom intra pe "watchlist", va mai dura minimum un an. Să ţinem pumnii strânşi, căci miracole nu mai putem să facem până atunci.

Reporter: Speraţi la listarea Hidroelectrica, în această toamnă?

Ioana Apa: Am sperat tot anul trecut, tot anul acesta. Este un context internaţional... Aici, pot fi făcute lucruri, adică poate fi stimulată listarea unei companii prin politica de tarifare a BVB, prin politica de tarifare a ASF. Acestea au făcut paşi în direcţia aceasta, dar mai sunt lucruri de făcut. Poate pot face anumite excepţii. Da, o companie de nivelul Hidroelectrica ar fi mai mult decât bine venită la BVB. Pe de altă parte, mă gândesc că mai sunt doar şase luni din an, iar procesul este destul de complex, dar sper.

Reporter: Aţi vorbit despre percepţia investitorilor şi despre dialogul cu clienţii dumneavoastră. Ce ar vrea să vadă de la noi?

Ioana Apa: Sunt multe lucruri! Noi avem dialoguri cu ei prin telefon, dar şi în întâlniri directe. Ei vin des aici, pentru că au nişte procese de reglementare stricte, care îi obligă să viziteze pieţele în care activează, după un anumit nivel de investiţii. Ei nu se întâlnesc numai cu noi, ci se duc şi iau pulsul direct al pieţei, se întâlnesc cu brokeri, cu Depozitarul Central, cu BVB, cu BNR, cu ASF direct.

Ceea ce dezvoltăm noi şi promovăm mai departe în piaţă, atât direct cât şi prin intermediul asociaţiilor de profil, sunt lucruri derivate în urma ascultării lor cu atenţie.

Astfel, noi am realizat un plan pe cinci puncte.

Am identificat împreună cu clienţii noştri cinci zone de infrastructură şi le-am transformat în politica noastră de căpătâi.

Unul dintre ele este legat de reprezentarea în Adunările Generale, pe care am discutat-o la dezbaterile pe legea emitenţilor.

Alt punct a fost legat de împrumutul de acţiuni. Noi, în România, aveam o legislaţie şi o structură deja realizată de către Depozitarul Central, însă nimeni nu o folosea. Astfel, investitorii considerau că nu avem împrumut de acţiuni.

La evenimentul nostru despre care v-am spus, oamenii din Citibank au vorbit despre ce este împrumutul de acţiuni, cum se întâmplă în alte ţări, care sunt strandardele internaţionale, de ce îl foloseşti - pentru optimizarea portofoliului, pentru managementul lichidităţii, pentru reducerea riscului, nu neapărat pentru speculaţii.

Reporter: Credeţi că după ce vor fi aprobate modificările la Codul Bursei şi la Codul Depozitarului va funcţiona împrumutul de acţiuni?

Ioana Apa: Eu sunt încrezătoare. ASF a aprobat regulamentul, iar Depozitarul avea două luni de la aprobarea regulamentului ca să iniţieze modificările de Cod. Deja le-a iniţiat şi sunt în proces de aprobare. Mai este de scris procedura tehnică şi, uneori, detaliile sunt extrem de importante. Eu cred că va funcţiona şi, mai mult, cred că va fi utilizat mai degrabă ca măsură de management al riscului şi asigurare a portofoliului, decât speculativ.

Mai avem pe planul nostru reper zona de aliniere a comisioanelor de tranzacţionare şi post tranzacţionare la nivelul pieţelor internaţionale. Au existat paşi făcuţi de ASF şi BVB, care au fost observaţi chiar de FTSE, care ne-a dat notă de trecere pentru criteriul calitativ care se referă la modul de structurare a comisioanelor. Dar acesta este un proces la care trebuie să ne uităm în mod periodic. Este extrem de important să ne uităm în jur să vedem structura de comisioane şi să mergem pe un model unic, în regiune.

Reporter: Ne puteţi da nişte exemple?

Ioana Apa: Foarte multe ţări din regiune, de exemplu, pentru partea de comisioane de post-tranzactionare, au fie un nivel fix, fie există nişte plafoane minime şi maxime, astfel încât un investitor ştie la ce să se aştepte.

Putem să mai facem lucruri pe zona fiscală, ca investitorii străini să aibă posibilitatea să se înregistreze electronic.

În prezent, încă se presupune o prezenţă, fie a investitorului, fie a unui împuternicit, cu o grămadă de documente. ANAF nu le răspunde. Sunt investitori instituţionali mari care se uită la ţări: «Astăzi, am 100 de milioane de dolari, unde îi pun? Ok, care sunt criteriile să investesc? Cât de uşor îmi este să ajung acolo, cât de uşor îmi pot plăti taxele, câtă documentaţie trebuie să aduc?» Noi doar putem să intuim cum iau ei deciziile, în baza dialogului pe care îl avem cu ei.

Sunt investitori care, dacă ar exista înregistrare electronică, ar veni în România.

Reporter: Aţi sesizat îmbunătăţiri, în ultimii ani?

Ioana Apa: Da, s-au făcut foarte mulţi paşi. Din punctul meu de vedere, accesabilitatea pieţei de capital din România a crescut, şi nu spun asta ca opinie personală, ci ca feedback primit de la clienţi.

Nu înseamnă că în zona fiscală nu s-a făcut nici un pas. Introducerea impozitului pe dividente de 5% a rezolvat un lucru care poate din afară nu se vedea. Clienţii pregăteau camioane de documente pentru a beneficia de reducerea impozitului, conform tratatului de evitare a dublei impuneri, pentru că majoritatea aveau rata mai mică de 16%.

Reducerea impozitului la 5% combinată cu plata dividendelor prin intermediul Depozitarului Central şi introducerea unei date a plăţii pentru dividende au fost ceva care ne-a promovat, deodată, în altă ligă.

Un alt punct în politica noastră este reprezentat de restricţiile privind tranzacţiile OTC (în afara pieţei). Tranzacţiile OTC fac parte din criteriile FTSE pentru pieţele dezvoltate. Nu sunt o condiţie pentru zona de watchlist, pentru noi. În acelaşi timp, aşa cum a arătat FTSE, la evenimentul nostru, foarte multe ţări din regiune, dacă nu toate, permit tranzacţiile din afara sistemelor de tranzacţionare. Ele în sine nu sunt o tragedie şi nu reprezintă scopul unic în viaţă al investitorilor instituţionali. Ei le folosesc mai mult pentru alocări, pentru corecţii de portofolii, nu le folosesc ca zonă principală de tranzacţionare a instrumentelor.

La noi, încă există restricţii, nu sunt permise schimburile OTC pe zona de acţiuni. Sunt permise, la BVB, pe instrumente cu venit fix şi intrumente internaţionale.

Noi am transmis, pe plan local, un punct de vedere, prin ARB, prin AmCham. În plus, a venit un punct de vedere pentru Grupul BVB, din partea AFME, asociaţia europeană a intermediarilor din piaţa financiară, care include absolut toate numele globale - Bank of New York, JP Morgan, HSBC, Deutsche Bank - toţi au semnat această scrisoare. Aceştia au explicat că OTC-ul este bine să existe, fără să îşi dea cu părerea despre condiţii, despre politica de comisioane.

Sunt convinsă că Bursa o să ia în considerare toate aceste puncte de vedere şi aşteptăm să vedem măsurile.

Reporter: Cum au evoluat discuţiile cu noul guvern de tehnocraţi?

Ioana Apa: Nu pot să mă exprim legat de dialogul cu întregul guvern, mă pot exprima referitor la ce am experimentat personal, în dialogul cu instituţiile statului, în ultimul an. Din punctul meu de vedere, interacţiunea a fost excepţională, şi chiar ţin să mulţumesc Autorităţii de Supraveghere Financiară, Băncii Naţionale a României şi Ministerului de Finanţe. Am făcut nişte paşi uriaşi. Unul dintre ei a fost extrem de important pe zona de dezvoltare a infrastructurii, şi anume faptul că avem proiectul pentru legea emitenţilor. Eram într-o zonă în care trebuia să aplicăm şi în România directiva europeană pe emitenţi. Am găsit un dialog şi o flexibilitate la nivelul ASF şi MFP rar întâlnite. A fost ca un schimb de cunoştinţe bilateral.

Cred că 90- 95% din ceea ce am transmis prin intermediul asociaţiilor ARB, AmCham, Coaliţie a fost îmbrăţişat şi de către MFP şi de către ASF. Acum, acest proiect trebuie să parcurgă etapele procesului legislativ. Din punctul meu de vedere, am realizat lucruri foarte bune, aşteptate de investitori de ani de zile. Posibilitatea de reprezentare a investitorilor instituţionali străini prin intermediul custozilor în cadrul adunărilor generale a acţionarilor este un lucru aşteptat de foarte mulţi ani. Legea este la acelaşi nivel cu ce se întâmplă în pieţele mature. Investitorii sunt extrem de fericiţi şi au transmis feedback-ul acesta şi în scris, şi live, în întâlniri la Londra. Este un pas major pe care l-am realizat cu aparatul guvernamental actual.