Serbia cere din nou SUA o derogare de la sancţiuni pentru compania petrolieră NIS

Compania petrolieră sârbă NIS, deţinută majoritar de Gazprom Neft şi Gazprom, a depus o nouă cerere către autorităţile americane pentru a obţine o exceptare de la sancţiuni, a declarat miercuri directorul general al companiei de stat Srbijagas, Dusan Bajatovic, citat de Reuters.

Sancţiunile impuse ar putea reduce aprovizionarea cu ţiţei pentru NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia, cu o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone, acoperind cea mai mare parte a necesarului energetic al ţării.

Pe 10 ianuarie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a impus sancţiuni sectorului petrolier rus, acordând Gazprom Neft 45 de zile pentru a renunţa la participaţia sa în NIS.

"Prin avocaţii lor, ... au informat OFAC că solicită delistarea de pe lista de sancţiuni", a declarat Bajatovic pentru televiziunea publică RTS. Srbijagas, compania pe care o conduce, este de asemenea parteneră cu Gazprom.

Prima cerere de derogare a NIS a fost depusă pe 4 februarie, iar pe 27 februarie OFAC a decis o amânare de 30 de zile pentru a permite companiei să găsească o soluţie cu investitorii ruşi.

"Cu toţii ştim că, indiferent ce facem, nu putem finaliza totul în 30 de zile", a spus Bajatovic, sugerând că perioada acordată este insuficientă pentru ajustările necesare, potrivit aceleiaşi surse.

Pe 26 februarie, Gazprom Neft a transferat 5,15% din acţiunile NIS către Gazprom, încercând să evite sancţiunile americane. Bajatovic a susţinut că această schimbare ar fi trebuit să fie suficientă pentru înlăturarea restricţiilor.

Prin această tranzacţie, Gazprom Neft nu mai deţine majoritatea absolută în NIS, aplicând o strategie similară celei din 2022, când a evitat sancţiunile impuse de Uniunea Europeană ca reacţie la invazia Ucrainei.

În prezent, Gazprom Neft deţine 44,85% din NIS, Gazprom are 11,3%, iar guvernul Serbiei controlează 29,87%. Restul acţiunilor sunt deţinute de acţionari mici.

NIS îşi asigură aproximativ 80% din necesarul de ţiţei prin operatorul croat de conducte Janaf, restul fiind acoperit din producţia internă de petrol a companiei din Serbia.

În 2024, NIS şi Janaf au convenit transportul a 10 milioane de tone de ţiţei până în decembrie 2026.

Săptămâna trecută, ministrul economiei din Croaţia, Ante Susnjar, a declarat că Janaf analizează posibilitatea achiziţiei întregii participaţii ruseşti în NIS, ceea ce ar putea reprezenta o soluţie pentru evitarea sancţiunilor impuse de SUA.