Serbia susţine că va deveni un centru major pentru distribuţia de gaze naturale ruseşti în Europa, datorită capacităţilor de stocare şi transport prevăzute în proiectul conductei South Stream, putând stoca rezerve şi pentru alte state europene, precum România, relatează B92.
Directorul companiei energetice de stat din Serbia (Srbijagas), Duşan Bajatovici, a spus joi că South Stream, ce va avea o lungime de 470 kilometri, va avea o capacitate de 36-41 miliarde metri cubi pe an, de patru ori mai mult decât la anunţarea proiectului, anul trecut.
El a precizat că Srbijagas şi Gazprom au decis să construiască mari facilităţi de stocare în Serbia, cu o capacitate totală de până la 7 miliarde metri cubi, ce ar putea servi ca centre de distribuţie pentru ţările din regiune.
"Acest fapt ar transforma Serbia într-un lider energetic regional, ce ar putea distribui gaze naturale către Bosnia, Croaţia, Macedonia, România şi, poate, Bulgaria", a afirmat Bajatovici.
Directorul Srbijagas estimează că Serbia va avea venituri anuale de 500 milioane euro din taxele de tranzit impuse ţărilor ce cumpără gazele naturale ruseşti.
Anunţul vine la două zile după ce preşedintele rus Dmitri Medvedev a vizitat Serbia şi a semnat un acord pentru crearea de companii cu capital mixt, ce vor construi sectorul sârb al South Stream şi o mare facilitate de stocare în nordul ţării.
La finalul negocierilor dintre Medvedev şi omologul său sârb Boris Tadici, monopolul rus al gazelor naturale Gazprom şi Srbijagas au semnat Protocolul referitor la sectorul sârb al gazoductului South Stream.
De asemenea, companiile au semnat acordul de înfiinţare a unei companii mixte de depozitare subterană a gazului la Banatski Dvor, în apropiere de Novi Sad.
Proiectul ruso-italian South Stream este în concurenţă cu Nabucco, un proiect de gazoduct european cu o lungime de 3.300 de kilometri, care are ca scop să alimenteze UE cu gaz din regiunea caspică ocolind Ucraina şi România.
Potrivit proiectului iniţial, South Stream urmează să treacă pe sub Marea Neagră, legând Rusia de Bulgaria, de unde se va ramifica în două, o parte îndreptându-se spre Serbia şi Austria, cealaltă spre Grecia şi Italia.