SIF-urile, pe cale să-şi piardă ouăle de aur

Rumoarea că SIF-urile vor fi ajuns la o înţelegere să-şi vîn-dă acţiunile BCR din portofolii provoacă stări contradictorii printre acţionarii SIF-urilor: unii, pe ter-men lung, se bucură la auzul preţului ridicat la care pare că vor fi încheiate tranzacţiile, alţii sînt îngrijoraţi pe termen lung, pentru că ei consideră că o inves-tiţie ma bună nu vor găsi.

Dacă cele cinci SIF-uri şi-ar vinde participaţiile la BCR, evident că vor avea de cîştigat, însă îşi vor pierde capacitatea să mai distribuie dividendele de pînă acum dar vor pierde şi alte beneficii o dată cu scăderea probabilităţii de listare). Termenul de trei ani de la preluare, în care investitorul strategic are obligaţia să listeze banca, este îndeajuns de lung, avînd în vedere că, la finele acestei perioade, se sfîrşeşte şi mandatul actualului preşedinte al ţării.

Acest fapt ar putea genera noi modificări legislative (actul normativ despre care se zvoneşte că ar obliga investitorul strategic să listeze BCR la Bursă ar putea fi modificat printr-un alt act normativ în regimul politic viitor) şi astfel, cea mai mare bancă din ţară nu va fi niciodată pe Bursă.

Acţiunile BCR reprezintă circa o pătrime din activul net al fiecărui SIF, mai precis, proporţiile se prezintă după cum urmează: SIF1-21,46%, SIF2-25,44%, SIF3-21,6%, SIF4-25,5% şi SIF5-17,51%. Se poate observa cu uşurinţă că, o dată vîndută participaţia SIF-urilor la BCR, activul net al acestora se va lichidiza cu procentele de mai sus.Vor mai putea societăţile de investiţii financiare să găsească o investiţie la fel de bună prin plasarea banilor obţinuţi dacă vor vinde acţiunile BCR pe care le deţin în portofoliu? Există în România un plasament mai bun decît acesta? Răspunsul este unul singur: dacă SIF-urile îşi vor vinde acţiunile BCR pe care le deţin, nu-şi vor putea valorifica banii la aceleaşi randamente. Mai mult, cu un acţionar majoritar instituţional, valoarea băncii va creşte în timp.