SIMONA MILOŞ, DESPRE LEGEA INSOLVENŢEI PERSOANELOR FIZICE: "Nimeni nu ştie din ce vor fi plătiţi administratorii"

Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), Uniunea Notarilor, avocaţii şi executorii judecătoreşti trebuie să pregătească, în câteva luni, examenul pentru specialiştii care vor administra procedurile de insolvenţă a persoanelor fizice, după ce noua lege din domeniu va intra în vigoare (la finalul lunii decembrie a acestui an).

Reprezentanţii corpurilor profesionale întâmpină, însă, probleme, având în vedere că, în prezent, nu se ştie nici măcar numărul celor care vor desfăşura această activitate, după cum ne-a spus Simona Miloş, preşedintele INPPI.

Domnia sa ne-a declarat: "Am avut o întâlnire la nivel de pregătire profesională cu notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti şi membrii INPPI. Suntem în stadiul de trimitere a unei adrese în teritoriu ca să vedem câţi specialişti doresc să se înscrie pe lista celor care vor administra astfel de proceduri, pentru că va trebui ca administratorii să se ofere voluntar, nu vor fi obligaţi să îndeplinească o astfel de funcţie. Este necesar să-şi exprime singuri opţiunea să fie administratorii unor persoane fizice şi urmează ca aceştia să fie pregătiţi din punct de vedere profesional".

Potrivit Simonei Miloş, în prezent, se lucrează la întocmirea normelor metodologice de aplicare a legii, care vor conţine toate aspectele nelămurite de reglementarea recent aprobată.

Cea mai mare problemă ridicată de părţile implicate este sursa fondurilor din care vor fi plătite onorariile membrilor comisiilor de insolvenţă ale administratorilor.

"Comisia de insolvenţă ar trebui să fie o instituţie de sine stătătoare, bugetară, care să fie susţinută din surse bugetare. Administratorii, la rândul lor, vor avea costuri foarte mari. Vor fi foarte multe probleme de logistică, pentru că, printre altele, legea impune ca administratorii să deţină o arhivă proprie cu situaţiile persoanelor pe care le administrează. Acest lucru costă, iar dacă nivelul costurilor va fi mai mare decât cel al onorariilor, administratorii nu vor mai fi motivaţi să-şi îndeplinească aşa cum trebuie această funcţie", ne-a mai spus preşedintele INPPI.

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi cei din ministerele implicate au format o comisie care se ocupă de redactarea normelor metodologice.

Marius Dunca, preşedintele ANPC, ne-a spus că banii pentru onorarii vor veni de la stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, urmând să fie realocate posturi pentru specialişti.

Domnia sa ne-a precizat: "Nu există specialişti în România pe Legea insolvenţei persoanelor fizice. Va trebui să realocăm posturi, iar banii vor veni de la stat. Onorariile nu vor fi plătite de persoanele în insolvenţă. Noi trebuie să-i ajutăm să treacă de situaţia dificlă în care se află, nu să le luăm alţi bani".

Normele metodologice trebuie să fie finalizate în termen de 60 de zile de la apariţia legii în Monitorul Oficial, respectiv până la finalul lunii august, Legea falimentului personal urmând să intre în vigoare la finalul acestui an.

• Noua lege reglementează trei proceduri de insolvenţă

Prin Legea nr. 151/2015 care prevede insolvenţa persoanelor fizice, sunt reglementate trei proceduri de insolvenţă: cea bazată pe rambursarea datoriilor, procedura pe bază de lichidare a activelor şi insolvenţa simplificată.

În primul caz, dacă datornicul consideră că se află în insolvenţă dar că situaţia sa nu este iremediabil compromisă, poate cere comisiei de insolvenţă deschiderea procedurii pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă.

Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care "situaţia sa financiară este iremediabil compromisă".

Ultima procedură - cea simplificată - poate fi accesată de o persoană fizică insolventă dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult zece salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare ori şi-a pierdut total sau cel puţin jumatate din capacitatea de muncă.

Deputatul PSD Ana Birchall ne-a explicat, în mai multe ocazii, că iniţiativa sa legislativă prevede ca procedura administrativă de insolvenţă să fie desfăşurată pe o perioadă de cinci ani, timp în care vor fi oprite procedurile de executare silită deja iniţiate şi nu vor putea fi deschise alte astfel de proceduri. De asemenea, în perioada procesului de insolvenţă, nu vor mai fi percepute dobânzi sau penalităţi.

Potrivit parlamentarului, persoana care nu va avea nicio şansă de restructurare va intra în procedura de lichidare, care va fi derulată în instanţă, restructurarea persoanelor fizice fiind efectuată în baza unui plan şi a unei comisii de insolvenţă.

Pe marginea întocmirii unei comisii de insolvenţă au avut loc discuţii contradictorii, acest lucru însemnând, în opinia unora dintre specialişti, "ocolirea justiţiei".

În opinia reprezentanţilor Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), noua lege are o serie de lacune, una dintre acestea fiind constituirea unor comisii de insolvenţă - cu o componenţă complexă, dar fără niciun reprezentat al creditorilor.

Legat de acest subiect, Ana Birchall ne-a explicat: "Va fi constituită o comisie naţională de insolvenţă, cel mai probabil alcătuită din reprezentanţi ai anumitor autorităţi, cum ar fi ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Dacă cineva nu va fi de acord cu procedura stabilită în cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestaţie şi se merge în instanţă. Astfel, degrevăm instanţele de o serie de dosare, iar debitorul, care va putea propune modul de rambursare a datoriilor, pentru că are acest drept, nu va mai fi nevoit să aştepte o lungă perioadă de timp ca să ia instanţa o decizie".

Practicienii în insolvenţă susţin că această măsură a fost solicitată chiar de justiţie, care nu deţine logistica necesară pentru coordonarea unui număr ridicat de dosare pe această speţă.

Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a subliniat, înainte de aprobarea legii, că adoptarea proiectului legislativ care prevede falimentul personal va avea un impact major asupra structurilor din justiţie, fiind necesară suplimentarea numărului de magistraţi, a personalului auxiliar şi a spaţiilor logistice aferente.

Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a adus în discuţie punctele slabe ale procedurii, menţionând că un proiect de acest gen nu oferă posibilitatea persoanei fizice să revină, după faliment, la standardul de viaţă obişnuit.

Debitorilor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa, consideră Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). În momentul adoptării acestei reglementări, domnia sa a explicat: "Pentru bănci legea este binevenită întrucât condiţia de intrare în insolvenţă este ca restanţele să depăşească trei luni, iar în acest caz oricum băncile îşi provizionează creditele. Nici faptul că imobilele nu mai pot fi executate timp de cinci ani, cât persoanele fizice se află în insolvenţă nu afectează băncile, pentru că oricum nu avem o piaţă imobiliară pe care să existe suficientă cerere astfel încât operatorii bancari să-şi vândă toate imobilele executate. În schimb, celor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa. De aceea îi sfătuiesc să se gândească bine înainte să-şi declare insolvenţa, să analizeze legea cu atenţie şi să se consulte cu un specialist care cunoaşte bine respectivele reglementări".

Avocatul Gheorghe Piperea a cerut Preşedinţiei să retrimită Legea insolvenţei persoanelor fizice în Parlament, pe motive de neconstituţionalitate.

• Administratorul procedurii - desemnat de comisia de insolvenţă

Comisia de insolvenţă de la nivel central este un organ administrativ care monitorizează şi coordonează activitatea comisiilor de insolvenţă de la nivel teritorial în derularea procedurilor de insolvenţă şi exercită toate celelalte atribuţii prevăzute de prezenţa lege în competenţa sa, arată reglementările nou adoptate.

Acestea menţionează: "Comisia de insolvenţă la nivel teritorial (...) este structura descentralizată în teritoriu a comisiei de insolvenţă la nivel central ce se organizează şi funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi care îndeplineşte atribuţii decizionale, de control şi supraveghere în procedura insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, atribuţii de supraveghere în procedura simplificată de insolvenţă şi atribuţii de control şi supraveghere în perioada de supraveghere post-procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active".

Administratorul administrează procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, sub controlul comisiei de insolvenţă.

Acesta este desemnat de comisia de insolvenţă, dintre practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, avocaţii şi notarii publici înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Legea insolvenţei persoanelor fizice specifică: "Administratorul procedurii analizează situaţia locativă a debitorului şi propune, prin planul de rambursare, măsurile privind locuinţa familiei pe durata procedurii. În acest scop, administratorul procedurii evaluează cel puţin următoarele aspecte:

a) costurile pe care le-ar suporta debitorul dacă ar rămâne în imobilul locuinţă a familiei (...);

b) nevoile de locuit ale debitorului şi ale familiei sale şi (...) costurile pe care le-ar implica o soluţie locativă alternativă;

c) veniturile debitorului şi capacitatea altor persoane care locuiesc împreună cu debitorul de a contribui la cheltuielile legate de locuinţa familiei;

d) în cazul în care asupra imobilului cu destinaţie de locuinţă a familiei este constituită o cauză de preferinţă, cuantumul creanţei ce beneficiază de această cauza de preferinţă".

În cazul procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidarea activelor debitorului, lichidatorul este desemnat aleatoriu de către instanţă, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, avocaţii şi notarii înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Cererile/acţiunile din procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, contestaţiile împotriva deciziilor comisiei de insolvenţă prevăzute de prezenta lege şi cererile de eliberare de datorii sunt de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie şi-a avut domiciliul sau reşedinţa debitorul cel puţin şase luni anterior datei sesizării instanţei.

Dacă debitorul decedează după aprobarea sau confirmarea unui plan de rambursare a datoriilor, moştenitorii legali şi legatarii cu titlu universal pot continua executarea acestuia, dacă toţi creditorii sunt de acord. Dacă debitorul decedează după deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă de lichidare, dacă toţi creditorii îşi exprimă acordul, procedura continuă cu moştenitorii.