Şocul electoral din 2024 nu a provocat mari scăderi pe piaţa românească de capital

Începând cu 24 noiembrie 2024, piaţa de capital din România a fost afectată de evoluţii politice fără precedent, culminând pe 6 decembrie 2024, când Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, în baza unor acuzaţii de interferenţă din partea Rusiei, se arată într-o analiză de Divo Pulitika, Fund Manager, InterCapital Asset Management.

Decizia Curţii Constituţionale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, oprind victoria candidatului de extremă dreaptă, Călin Georgescu, a generat un val de optimism, indicele BET-TRN crescând cu 3,0% în acea zi. Aceasta demonstrează cum claritatea politică poate restabili încrederea investitorilor, chiar şi în condiţii de incertitudini ample. Surprinzător, rezultatul iniţial al alegerilor nu a dus la unul dintre cele mai grave declinuri ale pieţei de capital din ultimul deceniu, cele mai abrupte scăderi fiind legate istoric de incertitudinile legislative şi politice.

Pe 19 decembrie 2018, piaţa a înregistrat cea mai slabă zi de tranzacţionare din ultimii zece ani, cu o scădere de 11,2%, ca reacţie la anunţul unor măsuri fiscale drastice, inclusiv "taxa pe lăcomie" aplicată băncilor, plafonarea preţurilor la gaze şi impozitele pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic. Investitorii au fost sever afectaţi, temându-se de impactul negativ asupra profiturilor şi dividendelor companiilor listate importante.

Cele mai volatile perioade ale pieţei româneşti sunt adesea cauzate de un amestec de factori interni şi externi. Şocurile interne, precum măsurile fiscale din 2018 sau propunerea de impozit pe cifra de afaceri din 2017, au fost responsabile pentru cinci dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare din ultimul deceniu. Aceste evenimente subliniază impactul semnificativ pe care schimbările imprevizibile de politici îl pot avea asupra sentimentului investitorilor.

În mod similar, factori interni au contribuit la şapte dintre cele mai bune 20 de zile de tranzacţionare, cum ar fi 4 februarie 2019, când semnele unei colaborări între guvernul român şi banca centrală au sugerat o relaxare a reglementărilor bancare, sau 6 decembrie 2024, când incertitudinea politică legată de alegeri a fost calmata prin decizia Curţii Constituţionale. Totuşi, evenimentele externe au avut un impact chiar mai mare, fiind responsabile pentru 13 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare. Pandemia de COVID-19, de exemplu, a generat nouă dintre aceste zile, inclusiv 16 martie 2020, când România a declarat starea de urgenţă, provocând o scădere de 9,6% într-o singură zi. De asemenea, factorii externi au declanşat şi recuperări semnificative, cum ar fi 2 martie 2020, când aşteptările privind intervenţiile băncilor centrale au dus la o creştere de 3,6%, sau 9 noiembrie 2020, când anunţul Pfizer despre succesul vaccinului anti-COVID-19 a stimulat pieţele de capital. Această analiză subliniază şi importanţa psihologiei investitorilor în modelarea mişcărilor pieţei.

Evenimentele politice, cum ar fi anularea alegerilor sau reformele fiscale, creează un mediu de incertitudine, care devine principalul factor determinant al deciziilor investitorilor. Schimbările bruşte sau politicile neclare sunt percepute ca riscuri sistemice, ceea ce duce la vânzări masive, chiar şi fără consecinţe financiare imediate. În schimb, claritatea şi rezolvarea acestor situaţii, cum s-a întâmplat după anularea alegerilor, restabilesc rapid încrederea, demonstrând influenţa sentimentului asupra pieţei. Înţelegerea acestor patternuri este esenţială pentru investitorii care doresc să valorifice perioadele de volatilitate crescută, identificând oportunităţi de achiziţii ieftine sau anticipând reveniri, care se produc adesea rapid.

Piaţa din România este caracterizată de o dinamică unică a volatilităţii, cu şocuri interne ce duc la scăderi abrupte urmate de reveniri rapide. Un alt factor important este interacţiunea dintre evenimentele locale şi cele globale, care influenţează tendinţele pieţei. Deşi piaţa românească este relativ mică, aceasta este extrem de sensibilă la şocurile externe, cum ar fi volatilitatea preţurilor petrolului, tensiunile geopolitice sau încetinirea economică globală. Exemplele din timpul pandemiei COVID-19 şi măsurile fiscale din 2018 subliniază cât de interconectate sunt pieţele locale cu evoluţiile globale şi cum deciziile de politică locală pot avea un impact disproporţionat. Această expunere dublă la dinamici interne şi externe face piaţa românească o oportunitate, dar şi un risc pentru investitori, necesitând o abordare echilibrată între fluctuaţiile pe termen scurt şi potenţialul de creştere pe termen lung.

Anul 2020 se remarcă drept cel mai turbulent, cu nouă dintre cele mai slabe zile de tranzacţionare şi şase dintre cele mai bune. Pandemia a perturbat pieţele globale, provocând vânzări masive în martie, pe măsură ce perioadele de lockdown s-au intensificat, urmate de creşteri semnificative stimulate de măsuri fiscale şi intervenţii ale băncii centrale. Evenimentele politice, deşi mai rare, au avut un impact disproporţionat atunci când s-au produs. Reformele fiscale din 2018 şi 2019, precum şi conflictul din Ucraina din 2022, demonstrează cum instabilitatea internă şi regională poate eroda încrederea pe pieţe. Interesant este faptul că piaţa românească a demonstrat o capacitate constantă de a se redresa după scăderi extreme, mai ales atunci când incertitudinile sunt rezolvate. De exemplu, măsurile fiscale din 2018 au generat atât cea mai slabă zi de tranzacţionare (-11,2% pe 19 decembrie), cât şi una dintre cele mai bune zile (+6,9% pe 24 decembrie), în mai puţin de o săptămână.

Reacţiile investitorilor sunt adesea influenţate de claritatea şi percepţia corectitudinii deciziilor politice. Măsurile fiscale ambigue sau adoptate pe repede-nainte, cum au fost cele din 2018, generează panică, iar escaladările geopolitice, cum ar fi conflictul Rusia-Ucraina, au determinat 3 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacţionare din ultimul deceniu la Bursa de Valori Bucureşti. De asemenea, perturbările economice globale, precum pandemia de COVID-19, au avut un efect destabilizator similar. Totuşi, capacitatea pieţei de a-şi reveni rapid după astfel de şocuri subliniază rezilienţa sa şi oportunităţile pe termen lung.

Principala concluzie a ultimului deceniu este că, deşi volatilitatea pieţei este inevitabilă, identificarea şi înţelegerea factorilor care o determină - politici, economici sau globali - permite investitorilor să navigheze cu mai multă încredere. Această perspectivă este crucială pe măsură ce indicele BET-TR evoluează, reflectând interacţiunea dintre evenimentele locale şi tendinţele globale. Deşi piaţa suferă şocuri pe termen scurt, traiectoria pe termen lung rămâne pozitivă. Indicele BET-TR a înregistrat o singură pierdere anuală în ultimul deceniu (2022, cu -2%), iar cumulativ, între 11 decembrie 2014 şi 11 decembrie 2024, a crescut cu 421%, susţinut de reinvestirea dividendelor şi aprecierea preţurilor celor 20 de companii blue-chip din indicele BET.

Cele mai slabe zile pentru piaţa de capital din România (indicele BET-TR) în ultimul deceniu au fost:

1. 9 decembrie 2018 (-11,2%): Ministrul Finanţelor din România a anunţat măsuri precum "taxa pe lăcomie" aplicată băncilor, legată de rata ROBOR, plafonarea preţurilor la gaze şi impozit pe cifra de afaceri pentru companiile energetice printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Aceste măsuri au declanşat o prăbuşire a pieţei, investitorii anticipând un impact semnificativ asupra profiturilor marilor companii.

2. 16 martie 2020 (-9,6%): A fost declarată starea de urgenţă în România din cauza COVID-19, amplificând temerile pieţei pe fondul escaladării îngrijorărilor legate de pandemie la nivel global.

3. 9 martie 2020 (-7,5%): Pieţele globale au intrat în panică după ce OPEC şi aliaţii săi nu au ajuns la un acord privind reducerea producţiei, declanşând un război al preţurilor iniţiat de Arabia Saudită.

Prăbuşirea preţurilor petrolului, combinată cu temerile legate de perturbările economice cauzate de pandemia COVID-19, au accentuat volatilitatea pieţei.

4. 24 august 2015 (-6,3%): "Lunea Neagră" din China a provocat o scădere de 8,5% a indicelui Shanghai Composite, declanşând turbulenţe globale care au afectat şi acţiunile româneşti.

5. 4 martie 2022 (-5,3%): Escaladarea conflictului din Ucraina a dus la instabilitate geopolitică şi la vânzări masive pe pieţele din Europa de Est.

6. 12 martie 2020 (-5,1%): La o zi după ce OMS a declarat pandemia de COVID-19, preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat restricţii de călătorie din Europa către SUA, amplificând temerile pieţei.

7. 18 ianuarie 2016 (-5,1%): Scăderile continue ale preţurilor petrolului, care au rămas sub 30 de dolari/baril, au alimentat temerile privind un surplus de ofertă, pe măsură ce Iranul se pregătea să

reia exporturile după ridicarea sancţiunilor.

8. 21 decembrie 2018 (-4,7%): Investitorii internaţionali şi locali au continuat să fie precauţi cu privire la impactul măsurilor fiscale propuse în România, inclusiv "taxa pe lăcomie" legată de rata ROBOR, plafonarea preţurilor la gaze, şi impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile din energie. Aceste măsuri, adoptate printr-o Ordonanţă de Urgenţă, erau anticipate să reducă semnificativ profiturile şi dividendele distribuite de companiile mari listate.

9. 28 februarie 2020 (-4,6%): Vânzările pe fond de panică au persistat la nivel global, marcând cea mai abruptă scădere săptămânală din 2008, pe măsură ce pandemia de COVID-19 prefigura un şoc economic pentru economiile occidentale.

10. 14 ianuarie 2019 (-4,2%): Acţiunile au continuat să se prăbuşească, investitorii reacţionând la măsurile fiscale introduse în decembrie 2018, inclusiv taxele progresive şi plafoanele care au afectat sectoarele bancar, energetic şi telecomunicaţii.

11. 23 martie 2020 (-4,2%): Pieţele au rămas volatile pe măsură ce măsurile de lockdown din Europa şi România s-au intensificat.

12. 24 februarie 2022 (-4,1%): Invazia Rusiei în Ucraina a provocat instabilitate regională şi vânzări masive pe pieţele din Europa de Est.

13. 15 aprilie 2020 (-4,0%): FMI a avertizat cu privire la cea mai gravă criză economică globală de la anii 1930, erodând încrederea investitorilor.

14. 11 martie 2020 (-3,9%): Creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în Europa şi temerile legate de perturbările economice au dus la scăderi abrupte pe pieţele globale şi locale.

15. 7 martie 2022 (-3,8%): Războiul dintre Rusia şi Ucraina a continuat să alimenteze incertitudinea şi volatilitatea pe pieţele regionale.

16. 28 decembrie 2022 (-3,7%): Guvernul României a anunţat discuţii privind o Ordonanţă de Urgenţă pentru impozite pe profituri excepţionale aplicate companiilor energetice, stârnind îngrijorări pe piaţă.

17. 29 iunie 2017 (-3,7%): Noul guvern din România a propus un impozit pe cifra de afaceri pentru a înlocui impozitul pe profit, ceea ce a creat incertitudini şi presiuni asupra companiilor cu venituri mari şi marje reduse.

18. 5 august 2024 (-3,6%): Turbulenţele de pe pieţele globale, alimentate de temerile privind o recesiune în SUA şi de volatilitatea record, au tras în jos acţiunile româneşti.

19. 30 aprilie 2020 (-3,6%): Datele economice care reflectau impactul sever al lockdown-urilor COVID- 19 au afectat puternic pieţele.

20. 18 martie 2020 (-3,5%): Vânzările continue, generate de temerile tot mai mari legate de COVID-19 şi de măsurile de lockdown, au afectat pieţele globale şi româneşti.

Cele mai bune zile pentru piaţa de capital din România (indicele BET-TR) în ultimul deceniu:

1. 24 decembrie 2018 (+6,9%): După o scădere semnificativă a pieţei cauzată de măsurile fiscale neaşteptate anunţate de guvernul român, piaţa şi-a revenit pe măsură ce investitorii s-au adaptat la noile informaţii şi au identificat oportunităţi în acţiuni subevaluate.

2. 9 martie 2022 (+6,9%): Pieţele globale au înregistrat o creştere semnificativă datorită speranţelor de detensionare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, sporind încrederea investitorilor.

3. 24 martie 2020 (+6,2%): Guvernele şi băncile centrale din întreaga lume au anunţat pachete substanţiale de stimulente fiscale şi monetare pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19, ceea ce a dus la o creştere a pieţei.

4. 17 martie 2020 (+6,1%): Investitorii au reacţionat pozitiv la eforturile coordonate ale băncilor centrale de a oferi lichidităţi şi sprijin pieţelor financiare în primele etape ale crizei COVID-19.

5. 7 aprilie 2020 (+4,1%): Primele semne ale plafonării curbei de infectare cu COVID-19 în unele ţări au sporit speranţele de redresare economică, impulsionând pieţele.

6. 4 februarie 2019 (+3,7%): Discuţiile dintre guvernatorul Băncii Naţionale a României şi ministrul de Finanţe au sugerat o posibilă colaborare şi o relaxare sau eliminare a taxei pe activele bancare.

7. 9 noiembrie 2020 (+3,6%): Anunţul Pfizer şi BioNTech privind rezultatele pozitive ale testelor intermediare pentru vaccinul împotriva COVID-19 a alimentat optimismul pentru revenirea la normalitate, stimulând pieţele globale.

8. 2 martie 2020 (+3,6%): Aşteptările legate de intervenţiile băncilor centrale pentru a atenua impactul economic al COVID-19 au crescut încrederea investitorilor.

9. 21 ianuarie 2016 (+3,3%): Stabilizarea preţurilor petrolului şi datele economice globale pozitive au contribuit la redresarea pieţei. Aurul a crescut, de asemenea, cu 3,6%, investitorii căutând siguranţă într-un început de an volatil.

10. 28 mai 2019 (+3,2%): Investitorii au anticipat abrogarea Ordonanţei de Urgenţă 114, care afectase negativ piaţa anterior. Acţiunile bancare şi energetice, principalele vizate de ordonanţă, şi-au revenit pe fondul speranţelor legate de schimbări legislative sau noi alegeri.

11. 18 decembrie 2014 (+3,1%): Angajamentul Rezervei Federale a SUA pentru politici prudente privind rata dobânzii a oferit încredere investitorilor globali. În plus, Parlamentul European a aprobat bugetul UE pentru 2015 şi modificările bugetului din 2014.

12. 25 august 2015 (+3,0%): Pieţele şi-au revenit după o vânzare masivă globală cauzată de îngrijorările legate de economia Chinei. Indicii europeni au închis pe plus după scăderi semnificative în ziua precedentă.

13. 3 ianuarie 2023 (+3,0%): Prima zi de tranzacţionare a anului a marcat cel mai bun început pentru BVB din 2013, investitorii abordând anul cu optimism pentru o evoluţie pozitivă.

14. 6 decembrie 2024 (+3,0%): Curtea Constituţională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024 din cauza unor acuzaţii de interferenţă rusă. Decizia, care a prevenit turul doi planificat, a amplificat incertitudinea politică, dar a adus şi speranţe privind corectitudinea electorală, influenţând pozitiv sentimentul investitorilor.

15. 5 iulie 2023 (+2,9%): Creşterile au fost determinate de încheierea cu succes a IPO-ului Hidroelectrica la un preţ de 104 lei pe acţiune, sporind încrederea investitorilor.

16. 28 iunie 2016 (+2,8%): Pieţele au înregistrat creşteri după declaraţii liniştitoare ale liderilor europeni în urma Brexit-ului. Parlamentul European a cerut activarea imediată a procedurii de

ieşire a Marii Britanii, în timp ce guvernul britanic a amânat declanşarea Articolului 50.

17. 10 aprilie 2020 (+2,7%): Optimismul legat de eforturile de redresare a continuat, pe măsură ce ţările se pregăteau pentru redeschideri etapizate în timpul pandemiei, susţinând câştigurile pieţei.

18. 5 iulie 2017 (+2,7%): Acţiunile s-au redresat după volatilitatea crescută cauzată de declaraţii privind posibila desfiinţare a Pilonului II de pensii din România, investitorii reluând achiziţiile.

19. 11 martie 2022 (+2,7%): Pieţele s-au redresat pe fondul speranţelor de progres în negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, sporind încrederea investitorilor.

20. 4 ianuarie 2019 (+2,6%): Acţiunile globale au crescut, susţinute de date solide privind ocuparea forţei de muncă, negocierile comerciale dintre SUA şi China şi promisiunile preşedintelui Rezervei Federale SUA, Jerome Powell, de a fi prudent şi atent la riscuri.