SOLUŢIA LUI URSACHE PENTRU DIMINUAREA CONTRIBUŢIILOR LA FONDURILE DE PENSII: Legalizarea unui risc mai înalt al investiţiilor

Creşterea procentului investiţiilor în acţiuni ale fondurilor de pensii ar putea compensa contribuţia diminuată a cetăţenilor la acestea, susţine Mircea Ursache, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Domnia sa a declarat: "În momentul de faţă, pentru a proteja fiecare tânăr care la 1 august 2008 a avut sub 30 de ani şi a început să-şi depună banii pentru pensie, au existat elemente de natură restrictivă cu privire la procentul de investiţii în acţiuni la societăţi comerciale listate pe piaţa reglementată. Adică 5% putea să investească (fondul în acţiuni n.r.). Asta era într-o perioadă de profundă criză în Europa. Acum viaţa arată că e posibil să dai voie fondurilor private să investească mai mult în acţiuni, să aibă un randament mai mare care va compensa această diferenţă de contribuţie. Prin creşterea procentului şi creşterea automată a randamentelor fondurilor din punct de vedere al fiecărui cetăţean, contribuţia diminuată nu se va simţi atât de mult". Domnia sa susţine că o eventuală decizie trebuie luată de Parlament, potrivit Agerpres. Domnul Ursache a continuat : "Fondurile de pensii din România sunt în prima treime din punct de vedere al randamentelor la nivel european.

Locul 9 arată că ele reprezintă o nevoie pentru economie. La toate marile listări ale companiilor de stat, fie că vorbim de Electrica, de Transgaz, fondurile de pensii private au fost printre principalii investitori instituţionali. O decizie cu privire la contribuţia la fondurile de pensii private este una care se ia statal, analizând global contribuţia pensiilor".

• Ursache, ASF: "Fondul suveran va avea în jur de 90 de companii"

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) va avea aproape 90 de companii în portofoliu, deşi în proiectul iniţial era vorba despre 27, reiese din declaraţiile lui Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF): "Proiectul actual al Fondului Suveran, aşa cum e înaintat Parlamentului, are un progres uriaş faţă de forma iniţială în sensul că practic a triplat numărul de companii propuse să intre în Fondul Suveran şi, mai mult decât atât, dă perspectiva tranzacţionării lor pe piaţa de capital. Acum se estimează că vor fi aproape 90 de companii în Fond, asta e varianta nouă. Fondul Suveran va avea o perioadă de graţie, în care se va aşeza, de 18 luni. E nevoie de o perioadă de timp în care să aşezi bine, să-i vezi nevoia investiţională, unde ai nevoie de IPO-uri, deci un proces mult mai complex. El figurează ca un sistem osmotic. E nevoie undeva să intervin? Merg şi cumpăr pachete de acţiuni ca să rentabilizez o companie. Unde merge bine şi valoarea creşte foarte mult, atunci mă duc şi vând, încasez o sumă mare de bani ca să pot pe urmă să o investesc, de la sistemul sanitar, în spitale, în parteneriat public-privat sau în companii care au nevoie de bani, retehnologizare".

El susţine că a avea un Fond Suveran este o necesitate, iar vremea companiilor administrate de minister s-a terminat.

"A avea un Fond Suveran în România e o necesitate, datorită faptului că finanţarea prin sistemul bancar a devenit din ce în ce mai mică în detrimentul finanţării prin piaţa de capital. Mediul de afaceri privat e mai interesat astăzi de finanţare prin piaţa de capital decât prin sistemul bancar. În aceste condiţii, apariţia Fondului, înafară că reprezintă o necesitate pentru economia românească, este o confirmare a faptului că astăzi dacă vrei transparenţă, raportări şi guvernanţă corporativă, trebuie să te duci pe piaţa de capital. Vremea societăţilor închise, a companiilor administrate de către un minister s-a terminat", a mai arătat oficialul ASF.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP), au declarat pe 30 august, într-o întâlnire cu presa, că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va avea 27 de companii profitabile în portofoliu, iar listarea Hidroelectrica va fi decisă de noua entitate.

"Capitalul social al FSDI va fi format din aport în natură reprezentat de pachete de acţiuni deţinute de stat la societăţile care se vor afla în portofoliul FSDI, precum şi din aport în numerar. Pachetele de acţiuni se transferă în proprietatea FSDI, iar acesta va putea dispune liber de ele, în calitate de bunuri proprii. În cazul societăţilor în care la data preluării, statul este acţionar integral sau majoritar, FSDI nu va putea înstrăina, sub nicio formă aceste acţiuni, dacă acest fapt va duce la pierderea poziţiei de acţionar majoritar a FSDI la societăţile în cauză", se arată în expunerea de motive a proiectului publicat pe site-ul instituţiei.

Potrivit reprezentanţilor MFP, FSDI va avea un capital social în numerar de 1,85 miliarde lei, bani proveniţi din Trezorerie, din privatizări. Fondul va avea în portofoliu 27 de companii profitabile, dar CEC Bank şi Eximbank au fost excluse pe motiv că "ar fi fost ciudat să se îndatoreze pentru un proiect la băncile din portofoliu".

Printre companii se va afla şi Hidroelectrica, iar oficialii MFP spun că un viitor IPO va fi făcut de FSDI. De asemenea, dacă fondul va considera că trebuie să vândă acţiuni ale unor companii din portofoliu, va putea să o facă, dar să rămână cu cel puţin 50+1% din acţiuni. În AGA companiilor vor fi reprezentanţii fondului. De asemenea, Fondul va putea cumpăra acţiuni ale unor companii private de pe piaţa de capital, dar rolul lui este să facă investiţii în economie.

"Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic, potrivit hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor de repartizare a profitului şi stabilire a dividendelor", se arată în expunerea de motive.

Astfel, conform reprezentanţilor MFP, impactul în bugetul de stat este de 2 miliarde lei pe an, pentru că dividendele vor fi încasate de FSDI. Fondul nu se va lista niciodată, iar scopul lui e să facă profit.

Companiile la care FSDI va fi acţionar sunt Engie România, Electrica, Delgaz, E.ON Energie România, Biofarm, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, Societatea Naţională a Sării, IAR, OIL Terminal, Cupru Min, Unifarm, Societatea Naţională a Apelor Minerale, Compania Naţională a Apelor Minerale, Compania Naţională de Investiţii pentru Turism, Romgaz, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale - Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime, Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, Conpet.

Administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat.