SORIN DUCARU, NATO: Rusia agresivă, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu instabile - ameninţările majore pentru NATO

NATO se confruntă, în prezent, cu o gamă mai largă de provocări şi ameninţări pe care le are cel puţin de la finalul Războiului Rece, a declarat ieri, într-un mesaj video, Sorin Ducaru, asistent al secretarului general NATO, la Conferinţa regională privind provocările de securitate din Balcani.

Domnia sa a precizat: "Pentru prima dată în istoria sa, aliaţii se confruntă cu ameninţări majore din două direcţii, în acelaşi timp. În primul rând există aceste acţiuni provocatoare ale unei Rusii mai agresive şi asertive care continuă să nu ţină cont de Dreptul Internaţional şi provocările puse de o Africă de Nord şi un Orient Mijlociu instabile. Chiar lângă NATO. Diferenţa dintre cele două regiuni nu este pur şi simplu geografică, există şi diferite provocări referitoare la strategia politică şi militară a NATO. În partea de est a NATO, unde principala provocare este pusă de un actor statal, conceptele familiare de disuasiune pot fi aplicate cu un alt grad de încredere. În sud, totuşi, factorul disuasiv prin pedepsirea militară probabil că nu va ţine sub control lucrurile.

Combinaţia dintre statele slave, actori non-statali, tensiuni regionale, radicalism politic şi religios, terorismul şi fluxurile de refugiaţi necesită o abordare mai complexă şi în plus trebuie să înţelegem mai bine cum interacţionează diferitele evoluţii.

În acest context, aş spune că regiunea Balcanilor este poziţionată la un punct de inflexiune a acestor două provocări care vin din est şi din sud.

Din est avem o Rusie asertivă, care şi-a manifestat un interes istoric asupra Balcanilor şi care pare să nu piardă vreo şansă de a provoca NATO şi de a încerca să proiecteze o provocare hibridă faţă de ţările din Balcani care şi-au exprimat dorinţa de a intra sau de a consolida parteneriatul cu Alianţa.

În ceea ce priveşte provocările din sud, regiunea Balcanilor a devenit principala rută pentru migranţi cu presiuni mari şi cu un impact politic şi social intens. Provocarea teroristă creşte şi ea din cauza presiunilor ISIS (DAESH) de a recruta luptători din regiune, de a crea celule teroriste acolo şi de a face contrabandă cu arme şi explozibil. Mai există două provocări pe care aş vrea să le menţionez, ameninţările transnaţionale cum ar fi atacurile cibernetice din ce în ce mai sofisticate sau efectele contrabandei cu arme şi proliferarea, inclusiv a armelor de distrugere în masă. Mai avem aşa numitele conturi nereglate în Balcani legate de nevoia de a finaliza eforturile de stabilizare din regiune şi procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Există şi relatări pozitive pe care trebuie să le menţionăm. Securitatea Balcanilor şi stabilitatea au devenit mai bune în general după războaiele din Iugoslavia. Albania, Slovenia şi Croaţia au devenit membre NATO şi Muntenegru urmează să devină al 29-lea membru al alianţei. Şi Serbia a făcut progrese semnificative la nivel intern şi o să devină membru NATO. Lucrurile sunt mai complicate în cazul Macedoniei şi Bosniei Herţegovina. Lucrul acesta este valabil şi pentru Kosovo. În acest context, abordarea NATO presupune şi ea nişte măsuri complexe care includ în continuare eforturi de stabilizare prin KFOR, dialog politic şi implicare prin parteneriate individuale personalizate sau perspectivele de intrare în NATO prin planurile de acţiune, participare la exerciţiile NATO şi proiecte de susţinere concretă prin programul Ştiinţă pentru Pace şi Securitate.

În ultimii ani ne-am axat mai mult pe provocările netradiţionale - terorism, contrabanda cu arme, ameninţări cibernetice şi securitatea energetică. De asemenea am început să integrăm şi provocările netradiţionale în desfăşurătorul exerciţiilor noastre şi am intensificat instruirea şi educaţia în aceste zone. Lucru care este reflectat de proiectele elaborate de Alianţă cu ajutorul ţărilor din regiune prin programul Ştiinţă pentru Pace şi Securitate.

Avem o serie de proiecte, zone, ţinte şi avem şi foarte multe resurse, acest lucru spune foarte multe despre interesul NATO faţă de securitatea în Balcani".

Alexandru Victor Micula, secretar de stat în MAE: "Pentru ca regiunea să continue pe un drum al prosperităţii şi stabilităţii este nevoie de suportul NATO şi UE"

O implicare crescută a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice în Balcani va putea menţine stabilitatea şi va putea asigura cursul democratic al regiunii, a declarat, ieri, secretarul de stat pentru analiză politică şi relaţia cu Parlamentul, Alexandru Victor Micula, la Conferinţa regională privind provocările de securitate din Balcani.

Domnia sa a amintit că ţara noastră susţine includerea unui mesaj politic clar de continuare a procesului de extindere şi a celui de stabilizare şi asociere în viitoarea Strategie Globală de politică externă şi securitate a Uniunii Europene. Domnia sa s-a referit totodată la necesitatea aprofundării parteneriatului strategic între NATO şi UE.

Dintre provocările de securitate la adresa regiunii, Alexandru Victor Micula a menţionat chestiunile bilaterale încă nesoluţionate, relaţiile de vecinătate complexe, slaba funcţionare a statului, administraţiile neperformante şi disparităţile economice.

"Nu ar trebui să subestimăm propaganda din regiune, considerând că libertatea de exprimare uneori lipseşte şi cetăţenii sunt dezinformaţi. Sunt diseminate mesaje împotriva unei societăţi libere şi a democraţiei", a mai spus domnul Micula.

La acestea domnia sa a adăugat efectul perturbator reprezentat de fluxurile migratorii din 2015, respectiv criza din Ucraina, care a pus sub semnul întrebării actuala arhitectură de securitate din Europa.

Domnul Micula a adăugat: "Efectele distructive ale fluxurilor de migranţi din 2015 şi criza din Ucraina sunt provocări directe ale principiilor statului de drept şi forţează schimbarea arhitecturii securităţii Europei. Toate acestea pun presiune mai mare asupra regiunii, iar unele dintre ameninţări nu pot fi confruntate de state fără sprijin din partea altor parteneri.

Pentru ca regiunea să continue pe un drum al prosperităţii şi stabilităţii este nevoie de suportul NATO şi UE . Ţările nu sunt încă adaptate pentru a face singure faţă provocărilor din regiune şi din Europa. România sprijină includerea unui mesaj clar politic către lărgirea NATO - un instrument important pentru a lansa economia şi a promova cooperarea regională. Succesul reformelor este cheia pentru a gestiona riscurile destabilizării în regiune şi pentru a asigura sprijin ţărilor".

Alexandru Victor Micula s-a referit pe larg la potenţialul regiunii, atât ca punte de legătură între vest şi est, cât şi între sud şi nord, din perspectiva rutelor energetice şi a celor comerciale. A reamintit procesele de aderare, respectiv de stabilizare şi asociere în desfăşurare pentru membrii regiunii, precum şi eforturile acestora de apropiere de Alianţa Nord-Atlantică.

Secretarul de stat în MAE a subliniat că există potenţial indiscutabil în zona Balcanilor, având o poziţie geo-strategică în energie, dar şi pentru rute de transport, rute marine şi terestre.