SPECIALIŞTII ATRAG ATENŢIA "Criptomonedele necesită noi norme şi instrumente de reglementare"

• "Sistemele de reglementare care guvernează monedele digitale sunt fragmentate, ineficiente şi, în unele ţări, inexistente" • "Monedele digitale reprezintă viitorul inevitabil" • "Provocarea pentru autorităţile din întreaga lume este să găsească instrumente de reglementare adecvate pentru abordarea riscurilor"

Monedele digitale există de un deceniu, însă sistemele de reglementare care le guvernează sunt fragmentate, ineficiente şi, în unele ţări, inexistente, potrivit unei analize publicate de Forumul Economic Mondial (WEF).

Studiul, realizat de Simi Siwisa, şeful diviziei de politici publice de la Absa Group Ltd., şi Steffen Kern, economist-şef, director al departamentului de analiză de risc la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), subliniază că situaţia actuală face să "înflorească" activităţile ilicite - de la traderii de Bitcoin care dispar cu banii investitorilor până la finanţarea terorismului şi spălarea de bani la nivel internaţional.

Monedele digitale sunt viitorul inevitabil, astfel încât este necesară coordonarea internaţională şi acţiunea individuală a ţărilor pentru acoperirea lacunelor legislative care permit creşterea numărului infracţiunilor în criptomonede, notează studiul, subliniind: "Provocarea pentru autorităţile din întreaga lume este să găsească instrumente de reglementare adecvate pentru abordarea riscurilor care rezultă din adoptarea la scară largă a criptomonedelor. Instrumentele de reglementare existente au limitări în abordarea riscurilor de infracţionalitate financiară şi de spălare de bani. Acest lucru a dus la o creştere a controlului de reglementare a criptomonedelor, deoarece infractorii care spală bani au apelat la monede digitale precum Bitcoin, Ether şi Ripple pentru încasarea profiturilor, alimentând tranzacţiile din întreaga lume instantaneu şi anonim".

• Banca Reglementelor Internaţionale: "Criptomonedele nu sunt bani, ci active speculative"

Banca Reglementelor Internaţionale, deţinută de 63 de bănci centrale membre şi autorităţi monetare din întreaga lume, susţine: "Criptomonedele nu sunt bani, ci active speculative care pot fi utilizate pentru facilitarea spălării banilor, a atacurilor ransomware şi altor infracţiuni financiare".

Această viziune vine după ce peste 60 de bănci centrale s-au angajat în proiecte de monedă digitală începând cu 2014, sugerând că unele bănci centrale consideră monedele digitale drept o cale preferată pentru protejarea integrităţii sistemului financiar, de-a lungul timpului.

Volatilitatea recentă a Bitcoin a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung a criptomonedelor ca o clasă de active. În mod similar, creşterea ransomware-ului şi a altor infracţiuni financiare a generat îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la reglementare şi la modul de a face faţă riscurilor emergente împotriva combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Este clar că aceste noi forme de bani prezintă atât oportunităţi, cât şi provocări pentru industria financiară, pentru factorii de decizie politică şi consumatori, susţine analiza, precizând: "Monedele digitale pot face plăţile internaţionale mai eficiente, convenabile şi sigure, eliminând în acelaşi timp procesele greoaie operaţionale şi de securitate legate de circulaţia banilor convenţionali, ceea ce îmbunătăţeşte eficienţa economică generală. Cu toate acestea, pe măsură ce mai mulţi oameni investesc în criptomonede, iar investitorii instituţionali le adaugă în portofolii, prevalenţa lor crescândă naşte întrebări importante cu privire la stabilitatea financiară şi la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului".

• "Autorităţile de reglementare trebuie să lucreze cu experţi în tehnologie, astfel încât legile să ţină pasul cu schimbările"

Când vine vorba de combaterea infracţiunilor mai sus menţionate, autorităţile de reglementare trebuie să lucreze alături de experţi în tehnologie, astfel încât legile lor să ţină pasul cu schimbările, conform analizei, care menţionează: "În plus, autorităţile de reglementare trebuie să gândească în viitor şi să creeze legi adecvate scopului, respectiv să nu încerce să prevină inevitabilul. Colaborarea este crucială. Activele digitale necesită reglementări create prin cooperare internaţională, aplicare locală şi de către autorităţi dotate tehnologic pentru a ţine evidenţa acestor evoluţii foarte rapide".

Conform sursei, în 2019, Grupul de Acţiune Financiară (FATF - pentru controlul spălării banilor) a lansat linii directoare care obligau ţările să evalueze şi să atenueze riscurile asociate activităţilor cu cripto-active şi furnizorilor de servicii. Acesta a solicitat ca furnizorii de servicii să fie înregistraţi şi supravegheaţi de autorităţile naţionale competente. Cu toate acestea, FATF raportează că doar un sfert din ţări au adoptat aceste orientări.

În timp ce unele jurisdicţii au pus la punct cadrele anti-spălare de bani şi au sancţionat traderii care nu se conformează, infractorii s-ar putea muta rapid în ţări nereglementate prin această lipsă de uniformitate globală, atrage atenţia studiul, precizând: "Punerea în aplicare a aşa-numitei reguli de călătorie va fi esenţială pentru a elimina arbitrajul jurisdicţional. De asemenea, este vital să fie eliminat anonimatul tranzacţiilor cu active cripto şi să fie colectate date despre tranzacţii".

FATF îşi actualizează orientările şi încurajează mai multe schimburi de informaţii între ţări. Grupul consideră că reglementările stricte nu ar ţine în loc inovaţia, ci ar consolida industria şi ar duce la o creştere economică mai mare

• Statista: Nigerienii, lideri mondiali la tranzacţiile cu criptomonede

Potrivit unui sondaj realizat de Statista în 2020, pe un eşantion de 1.000-4.000 de respondenţi pe ţară (cu prezenţă online), rezultă că 32% dintre nigerieni au utilizat sau deţin criptomonede. Urmează respondenţii din Vietnam, cu 21%, cei din Filipine, cu 20%, cei din Turcia şi Peru, fiecare cu 16%. Acelaşi sondaj arată că, în Elveţia, 11% dintre cei intervievaţi au utilizat sau deţin criptomonede, în India - 9%, în China - 7%, în SUA - 6%, în Germania - 5%, iar în Japonia - 4%.

De menţionat că, în martie anul acesta, BBC informa că în Nigeria se desfăşoară mai multe tranzacţii cu criptomonede decât în orice altă parte a lumii, iar unul din motive este pierderea încrederii în formele tradiţionale de investiţii.

Banca Centrală din Nigeria a devalorizat moneda naţională, naira, cu 24% în 2020 şi este estimată o nouă scădere a valorii sale cu până la 10% în 2021.

• "Odată rezolvate problemele de scalabilitate cu blockchain-ul, monedele digitale ar putea oferi o experienţă pozitivă"

Tehnologia blockchain permite lumii să gândească diferit despre bani, să aibă idei economice, creând totodată o inovaţie necesară pe pieţele financiare, potrivit analizei, care adaugă: "Odată rezolvate problemele de scalabilitate cu blockchain-ul şi lansate soluţiile tehnologice care reduc riscul fraudei, monedele digitale ar putea oferi o experienţă pozitivă în întreaga lume".

Crizele financiare anterioare au arătat modul în care sistemele lumii sunt interconectate, iar în acest context, viteza cu care ar putea fi transferate activele cripto trebuie să impulsioneze autorităţile să monitorizeze, să oprească sau să inverseze tranzacţiile din aceste reţele vaste. Dialogul transfrontalier este imperativ, în special între birourile tehnologice pentru a putea controla situaţia, potrivit studiului, care concluzionează: "Realitatea este că monedele cripto au o vechime de zece ani, iar instituţiile financiare ar fi trebuit să răspundă mai repede, însă abordarea unor probleme precum anonimatul care permite înflorirea cripto-infracţiunilor nu poate fi abordată de reglementările sau sistemele existente. Reglementarea trebuie făcută corect, astfel încât să dureze în viitor. Chiar dacă modificările vor avea loc mai încet, în condiţiile în care vrem să fim eficienţi, este important ca regulile şi instrumentele să fie adecvate scopului".

Amintim că, recent, Comisia Europeană a lansat un proiect conform căruia societăţile care transferă bitcoin sau alte criptomonede trebuie să colecteze detalii privind expeditorii şi destinatarii, pentru a ajuta autorităţile să combată banii murdari. Legea propusă de Comisie va aplica tranzacţiilor cu criptomonede aşa-numita regulă a călătoriei, pentru ca acestea să poată fi urmărite. Regula, care este una dintre recomandările FATF, este aplicată deja transferurilor electronice.

"Amendamentele vor asigura ca transferurile de active cripto, cum este bitcoin, să poată fi urmărite în totalitate şi vor permite prevenirea şi detectarea posibilei utilizări a acestora pentru spălarea de bani sau terorism financiar", a anunţat Comisia Europeană.

Conform proiectului, o companie care gestionează active cripto pentru un client trebuie să includă numele clientului, adresa, data naşterii şi numărul contului, respectiv numele persoanei care primeşte activele cripto. Furnizorul de servicii al destinatarului trebuie, la rândul său, să verifice dacă sunt disponibile toate informaţiile necesare. Oferirea unor portofele de active cripto anonime va fi interzisă, la fel conturile bancare anonime, care sunt deja interzise de către regulile UE împotriva spălării banilor.

Proiectul de lege trebuie să primească aprobarea statelor UE şi a Parlamentului European.