Spitalele modulare construite special pentru pandemie stau nefolosite

Medicii şi autorităţile anunţă că spitalele COVID sunt copleşite de pacienţi iar capacitatea va fi depăşită în curând în cazul în care numărul de îmbolnăviri continuă să crească, în special în secţiile de Terapie Intensivă. În acest timp 3 spitale modulare construite în Bucureşti special pentru această epidemie stau, în mod inexplicabil, complet sau parţial nefolosite. Cel mai performant dintre ele este spitalul cu 38 de paturi ATI construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţă din donaţiile a peste 250.000 de români. Spitalul a fost gata acum o lună, dar autorităţile nu au găsit nici până acum suficient personal, iar ventilatoarele - singura dotare pusă la dispoziţie de autorităţi, celelalte fiind deja asigurate de Dăruieşte Viaţă - se lasă aşteptate, conform hotnews.ro.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a promis că spitalul construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţă din donaţiile a peste 250.000 de români ar urma să fie deschis într-o zi - două. Nu este însă prima dată când autorităţile promit că acest spital va fi funcţional în cel mai scurt timp.

Spitalul modular construit de Asociaţia Dăruieşte Viaţă

Spitalul modular pentru cazuri uşoare construit de Primăria Capitalei în zona Pipera aşteaptă în continuare avizul Direcţiei de Sănătate Publică, chiar dacă Primăria a anunţat încă de acum mai bine de două luni că spitalul este gata. Spitalul Primăriei are 400 de paturi pentru cazuri uşoare şi a fost gândit ca secţie externă a Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Bucureşti, spital COVID aflat în subordinea Primăriei Capitalei. Gabriela Firea spune că, din momentul în care spitalul a fost gata, a solicitat Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, instituţia care administrează spitalele din subordinea Primăriei Capitalei, să pună la dispoziţie personal medical din spitalele din subordinea Primăriei.

Singurul spital modular care a fost folosit la scurt timp după construcţie este cel instalat de Ministerul Apărării Naţionale la Institutul Ana Aslan din Otopeni, pentru tratarea cazurilor uşoare şi medii de coronavirus. Spitalul a fost construit în timp record - în doar câteva zile - la finalul lunii martie, iar în aprilie a primit primii pacienţi. Spitalul de nivel ROL 2 are o capacitate de 130 de locuri pentru cazuri uşoare şi medii şi câteva locuri în ATI. În acest moment mai funcţionează doar Unitatea de Primiri Urgenţe şi secţia ATI. În restul spitalului, corturile sunt înlocuite cu containere, astfel că spitalul nu mai primeşte pacienţi cu forme uşoare şi medii până la instalarea containerelor. "Din pricina condiţiilor climaterice din ultima perioadă, atât ploile abundente, cât şi temperaturile mai ridicate, se impune reconfigurarea spaţiilor şi instalarea unor containere care să ofere condiţii mai bune pentru pacienţi", au explicat reprezentanţii MApN.

Cea mai spectaculoasă poveste - spitalul modular de Terapie Intensivă construit din donaţiile a 250.000 de români. Autorităţile nu se grăbesc să îl deschidă

Povestea cea mai spectaculoasă este, de departe, cea a spitalului modular COVID construit în curtea spitalului Elias. 250.000 de români au donat bani şi zeci de companii au pus la dispoziţie sponsorizări pentru ca Asociaţia Dăruieşte Viaţă să poată construi, în timp record, în curtea spitalului Elias din Bucureşti, un spital COVID cu 38 de paturi de Terapie Intensivă, cel mai modern de acest fel din România.

Construcţia spitalului a costat aproximativ 2,2 milioane de euro, iar o echipă de aproximativ 70 de oameni a lucrat zi de zi pe şantier pentru finalizarea proiectului, într-un moment în care întreaga Românie era închisă - în perioada aprilie-iunie 2020.

Dăruieşte Viaţă a achiziţionat şi echipamentele necesare pentru funcţionarea spitalului şi a montat inclusiv tancuri de oxigen pentru gaze medicale, necesare în Terapie Intensivă. Gaze medicale, instalaţie de filtrarea a aerului, staţie de clorinare a apei, instalaţie de sterilizare a instrumentarului medical, laborator, rampe medicale mobile, paturi, noptiere, trolere medicale, instalaţie de apelare a asistentelor, control acces şi detectoare de incendiu, infuzoare, perfuzoare şi barbotoare - sunt câteva dintre dotările spitalului.

Spitalul a fost gata în luna iunie şi predat, în acte, de Asociaţia Dăruieşte Viaţă spitalului Elias din Bucureşti. Din acest moment începe bâlbâiala autorităţilor.

Spitalul Elias a solicitat iniţial la Direcţia de Sănătate Publică aviz de spital de Terapie Intensivă COVID pentru spitalul modular construit din donaţii în curtea sa. S-a răzgândit însă la foarte scurt timp după aceea şi a solicitat doar aviz de spital tampon (spital de triaj), declara, pe 18 iulie, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Nelu Tătaru mai spunea atunci că Ministerul Sănătăţii a fost legat de mâini şi de picioare în acest caz, solicitarea pentru aviz neputând veni, conform legii, decât din partea spitalului Elias, care nu se află în subordinea ministerului, ci a Academiei Române.

Nelu Tătaru mai declara, pe 18 iulie că a convenit chiar în acea zi, împreună cu managerul Spitalului Elias, ca spitalul modular să fie folosit ca spital ATI COVID. Nelu Tătaru afirma atunci că speră ca procedura şi acordarea avizului de către Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti să nu dureze mai mult de două zile, iar spitalul să poată fi apoi folosit, deoarece "este nevoie de el", spunea ministrul Sănătăţii.

Au trecut încă 10 zile de atunci, dar spitalul este folosit doar parţial - are internaţi în acest moment câţiva pacienţi infectaţi cu coronavirus, de la forme uşoare până la forme mai grave, dar nu în Terapie Intensivă. Spitalul nu este folosit deocamdată ca secţie de Terapie Intensivă, aşa cum a fost gândit de la bun început, şi nu este folosit la întreaga capacitate. Motivele: lipsa personalului şi lipsa ventilatoarelor şi a monitoarelor - singurele dotări cu care urmau să vină autorităţile.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a explicat astăzi că spitalul va funcţiona ca secţie ATI cu aproape jumătate dintre paturi - 12-14 paturi - iar restul vor fi folosite pentru pacienţii cu forme medii ale bolii. O explicaţie ar fi aceea că o parte dintre paturi vor găzuit şi pacienţi post-ATI - care ies din faza critică, dar vor fi îngrijiţi tot acolo.

Raed Arafat mai spune că spitalul urmează să fie 100% funcţional într-o zi - două şi că are, în acest moment, toate dotările necesare. Cea mai mare problemă, care a dus la această întârziere, a fost legată de detaşarea personalului medical, afirmă şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Concret, legea care prevede posibilitatea detaşării personalului medical, voluntar sau nu, în spitale COVID, este în vigoare de o săptămână. Personalul nu poate fi detaşat însă obligatoriu imediat şi trebuie parcurse mai întâi alte etape, a explicat Raed Arafat.

Raed Arafat adaugă şi că numărul de paturi pentru pacienţi COVID din zona Capitalei, inclusiv paturi de Terapie Intensivă, a fost suplimentat prin introducerea Spitalului Judeţean Ilfov pe lista spitalelor COVID. Unitatea medicală are şi 15 paturi de Terapie Intensivă.

De cealaltă parte, Carmen Uscatu, preşedintele şi fondatoarea Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, subliniază că spitalul modular este gata de acum o lună, dar autorităţile au fost luate, ca de obicei, pe nepregătite: "Dăruieşte Viaţă a construit spitalul modular la Elias tocmai pentru că, aflându-se în curtea unei unităţi funcţionale, va beneficia de o echipa medicală capabilă să organizeze activitatea medicală în acest spaţiu. Spitalul Elias şi Ministerul Sănătăţii, împreună cu societăţile profesionale, ar fi trebuit să se organize şi spitalul modular să fi avut încă de acum o lună, când l-am finalizat noi, personalul pregătit. Dar na, pe noi şi succesiunea anotimpurilor ne ia prin surprindere, nu doar COVID 19."

Spitalul modular al MApN, singurul devenit funcţional în timp record. Corturile sunt înlocuite acum cu containere, astfel că spitalul mai primeşte pacienţi doar la ATI

Singurul spital modular COVID care a fost folosit la scurt timp după construcţie este cel instalat de Ministerul Apărării Naţionale la Institutul Ana Aslan din Otopeni. Maximul de internări simultane pe care l-a făcut spitalul, până acum, a fost de 70 de pacienţi COVID.

Spitalul a fost construit în timp record - în doar câteva zile - la finalul lunii martie, iar în aprilie a primit primii pacienţi. Spitalul de nivel ROL 2 are o capacitate de 130 de locuri pentru cazuri uşoare şi medii şi câteva locuri în ATI. În acest moment mai funcţionează doar Unitatea de Primiri Urgenţe şi secţia ATI. În restul spitalului, corturile sunt înlocuite cu containere, astfel că spitalul nu mai primeşte pacienţi cu forme uşoare şi medii până la instalarea containerelor. "Din pricina condiţiilor climaterice din ultima perioadă, atât ploile abundente, cât şi temperaturile mai ridicate, se impune reconfigurarea spaţiilor şi instalarea unor containere care să ofere condiţii mai bune pentru pacienţi", au explicat reprezentanţii MApN.

Spital construit de Armată

Unitatea de Primiri Urgenţe funcţionează în prezent la capacitate maximă, iar secţia de Terapie Intensivă tratează în acest moment pacienţi conform coordonării realizate cu Ministerul Sănătăţii, au explicat reprezentanţi ai Armatei.

În ceea ce priveşte partea de spital dedicată pacienţilor cu forme uşoare şi medii, "în momentul de faţă se realizează o reconfigurare a spitalului pentru a putea oferi condiţii mai bune de cazare - se instalează containere cu toate utilităţile în locul corturilor montate iniţial. Spitalul mobil Rol II a fost instalat în luna aprilie cu funcţie temporară, au mai explicat reprezentanţii MApN, iar acum şi din pricina condiţiilor climaterice din ultima perioadă, atât ploile abundente, cât şi temperaturile mai ridicate, se impune reconfigurarea spaţiilor şi instalarea unor containere care să ofere condiţii mai bune pentru pacienţi".

Practic, spitalul a fost construit după standarde militare - au fost amplasate corturi - iar acum, aceste corturi sunt înlocuite cu containere, după ce corturile au fost afectate fie de ploi, fie de temperaturile ridicate. După înlocuirea corturilor cu containere, spitalul îşi va relua activitatea normală.

Spitalul modular construit de Gabriela Firea pentru pacienţi COVID cu forme uşoare - e gata de peste două luni, dar nu a primit încă aviz de la DSP

Pe 8 mai, Primăria Capitalei anunţa că a construit în timp record - două săptămâni - un spital modular de 500 de paturi în zona Pipera, pe terenul unde ar urma să fie construit Spitalul Metropolitan. Spitalul modular a fost gândit ca o secţie externă a Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş, urmând să găzduiască pacienţi COVID cu forme uşoare sau asimptomatici, care trebuie monitorizaţi.

Spitalul a fost construit în două săptămâni de Compania Municipală Consolidări şi a costat circa 2 milioane de euro, cu tot cu conectarea la utilităţi, potrivit informaţiilor furnizate de municipalitate.

Spitalul modular construit de Primăria Capitalei

Dintre cele 500 de paturi, 100 sunt funcţionale în acest moment, potrivit Primăriei Capitalei. Cu o condiţie: ca spitalul să primească avizul DSP, care se lasă aşteptat.

"Imediat ce se vor obţine avizele sanitare de funcţionare şi se vor realiza formele de detaşare pentru personalul medical, spitalul modular se va deschide, capacitatea de spitalizare într-o primă fază fiind de 100 de locuri. Capacitatea maximă a spitalului este de 400 de locuri. Deşi iniţial au fost prevăzute 500 de locuri, în urma amenajării spaţiilor administrative şi medicale, numărul de paturi s-a redus. Aşteptăm avizul DSP şi vom anunţa cand îl primim", au precizat astăzi reprezentanţii Primăriei Capitale.

Primăria Capitalei mai precizează că Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş au realizat contractele de curăţenie, neutralizare deşeuri biologice, catering, telefonie, internet şi alte servicii de mentenanţă (curent electric, apă şi utilităţii). Mobilierul (paturi, birouri, noptiere, mese, scaune, frigidere) a fost asigurat cu sprijinul DGASMB, al spitalelor aflate în administrarea Primăriei Capitalei şi ASSMB. Spitalul modular dispune de aer condiţionat, apă curent, grupuri sanitare proprii şi televizoare, potrivit Primăriei Capitalei.