Stafia Rasdaq, scoasă din cimitirul Bursei

Parlamentul a consfinţit, ieri, desfiinţarea pieţei Rasdaq, după ce, luni seară, Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor a adus o serie de amendamente proiectului de lege iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR.

"Legea privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor ce se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate" prevede că emitenţii de pe aceste segmente au obligaţia ca, în maxim patru luni de la intrarea în vigoare a legii, să convoace adunările generale cu scopul dezbaterii situaţiei create de lipsa cadrului legal de funcţionare a Pieţei Rasdaq. Acţionarii trebuie să decidă dacă se listează pe o piaţă reglementată sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare.

MAKE, preşedintele Grupului de Presă "BURSA", ne-a declarat: "În acest fel, se încheie un ciclu al înfiinţării unei pieţe prin lege şi al desfiinţării sale aşijderea. Nu cred că i-ar plăcea contribuabilului american să afle că banii i-au fost aruncaţi, în zadar - circa 23 de milioane de dolari - undeva, într-o ţară din estul Europei, numai ca să menţină în viaţă agenţia guvernamentală USAID. Ba chiar fără nici o utilitate pentru ţara respectivă".

MAKE apreciază că legea este îndeajuns de sarcastică.

"Din câte îmi amintesc, pe Rasdaq a rămas un număr remarcabil de societăţi care nu au contract cu piaţa", ne-a spus preşedintele "BURSA", adăugând: "Este unul din motivele pentru care am susţinut, în 1997, că piaţa Rasdaq este ilegală. În cazul a numeroase societăţi, acţionarii şi managerii au aflat din ziarul «BURSA» că sunt listaţi pe Rasdaq. Or, dacă aceste societăţi nu sunt legate contractual de piaţa Rasdaq, atunci este o aiureală să decurgă vreo obligaţie a lor în raport cu această piaţă. Dar, unde-i lege nu-i tocmeală. Şi nu este prima absurditate din legislaţia noastră. Astfel că, pentru a nu mai fi amendate, societăţile probabil că îşi vor întruni Adunările Generale, pe subiect. S-ar putea, totuşi, ca unele dintre ele să prefere să plătească amenda. Nici asta nu m-ar mira".

Consiliile de Administraţie care nu respectă termenul de patru luni pentru convocarea AGA primesc din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară o amendă ce variază între 5.000 lei şi 100.000 lei, potrivit legii aprobate ieri. Aceleaşi sancţiuni se aplică şi firmelor ce decid mutarea pe o piaţă reglemetată şi nu transmit ASF, în 90 de zile, prospectul de admitere la tranzacţionare, în vederea aprobării acestuia.

În situaţia în care AGA hotărăşte ca societatea să nu facă demersurile legale necesare în vederea admiterii la piaţa reglementată sau pe un ATS, acţionarii au dreptul să se retragă din societate.

Deţinătorii de titluri ale unei companii de pe Rasdaq se pot retrage şi dacă adunarea generală nu se desfăşoară din cauza neîndeplinirii cvorumului, nu adoptă nicio hotărâre din lipsa votului majorităţii sau nu se desfăşoară în patru luni de la intrarea în vigoare a legii.

Însă legea nu pare să ia în calcul situaţia în care toţi acţionarii societăţii doresc să se retragă. Cine îi despăgubeşte?

După ani de zile în care a trenat, legea Rasdaq a suferit amendamente şi a fost adoptată "pe repede înainte".

Cu toate că şedinţa Comisiei de Buget Finanţe avea programată pentru, ieri, dezbaterea statutului Rasdaq, membrii acesteia au fost convocaţi de urgenţă luni seară pentru discuţii.

Deputatului PDL Andreea Paul, care era iniţiator al unui alt proiect ce viza tot piaţa Rasdaq, ne-a declarat: "Procedura parlamentară a fost forţată, prin încălcarea articolului 51 alineatul 1 al regulamentului Camerei, prin care se convoacă comisia cu cel puţin 24 de ore înainte. Noi am fost înştiinţaţi ieri prin sms la 17.58 că se întruneşte comisia de buget la 18.00, în aceeaşi zi. Şedinţa s-a desfăşurat fără consultarea specialiştilor, fără dezbateri serioase pe fond, în regim de maximă urgenţă indusă de PSD, fără a avea amendamentele la dispoziţie din timp, spre justa analiză. Azi (n.r. ieri) a intrat la fel de fulgerător în plen şi a trecut cu votul majorităţii PSD".

Şi Dumitru Beze, şeful Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC), spune că decizia Parlamentului a fost luată pe furiş şi fără consultarea pieţei şi a investitorilor. Potrivit domniei sale, AIPC va veni în scurt timp cu o poziţie oficială pe acest subiect".

Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de Buget Finanţe Bănci din Camera Deputaţilor ne-a declarat, ieri, că proiectul care a fost adoptat de plen este unul echilibrat, care protejează atât drepturile proprietarilor companiilor listate, cât şi drepturile minoritarilor: "Plenul de luni a decis să discutăm de urgenţă în Comisie, tot luni, proiectele de lege pentru desfiinţarea pieţei Rasdaq. Regimul de urgenţă a fost impus pentru că pe 11 octombrie aveam termen de aliniere a legislaţiei interne cu normele europene în domeniu, altfel, riscam un infringement".

De asemenea, Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, apreciază că actul normativ pe care l-a adoptat Parlamentul închide patru capitole mari ale pieţei de capital, şi, în opinia sa, nu există niciun dubiu cu privire la rolul pe care îl are această lege.

Domnia sa spune că, în primul rând, decizia parlamentarilor închide tergiversarea nejustificată a opt ani de neputinţă în elaborarea unui document care să reglementeze segmentul Rasdaq.

Potrivit lui Mircea Ursache, legea pune capăt capitolulului prin care România urma ca, din 11 octombrie, să intre în infringement şi să plătească penalităţi zilnice de zeci de mii de euro.

Vicepreşedintele ASF ne-a mai declarat că, actul aprobat, ieri, rezolvă, în concordanţă cu directiva europeană, problema acţionarilor minoritari capitivi în societăţile de pe Rasdaq, oferindu-le acestora dreptul ca, în cazul în care nu sunt de acord cu hotărârea adunării generale, să se retragă din societate.

"Actul rezolvă definitiv o problemă pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat-o prin două decizii definitive şi irevocabile, prin care piaţa Rasdaq era una nereglementată", a mai spus Mircea Ursache, care a completat: "Nu s-a admis ceea ce au propus alţii, ca transferul pe o piaţă alternativă să se facă printr-un act administrativ".

Deputatul Andreea Paul s-a arătat nemulţumită de forma pe care a luat-o legea Rasdaq: "Aşa cum a ieşit legea Rasdaq din Parlament, cu votul PSD, rezolvă probleme mici şi generează probleme mari". Potrivit domniei sale, actuala formă a legii îşi propune să clarifice piaţa Rasdaq prin trecerea responsabilităţii la nivelul emitenţilor de valori mobiliare, chemaţi să adopte, în cadrul AGA, decizia de retragere de la tranzacţionare sau de admitere pe o piaţă reglementată sau ATS.

Deputatul PDL ne-a mai spus: "Soluţia legislativă ar fi trebuit fundamentată pe clarificarea statutului pieţei în sine şi nu a societăţilor comerciale care se tranzacţionează în cadrul acesteia, statut care, după 20 de ani de la derularea programului de privatizare în masă, nu trebuie pusă la îndoială".

Andreea Paul crede că soluţia găsită pentru problema pieţei Radaq nu este corectă pentru companii. Domnia sa explică: "Dacă aceste companii ajung în situaţia în care acţionarii exercită dreptul de retragere, vor fi secătuite de lichidităţi. Aceste companii riscă să intre în insolvenţă, fără să aibă vreo vină pentru situaţia creată".

De asemenea, deputatul este de părere că acţionarii minoritari sunt dezavantajaţi, fiindcă, dacă hotărârea AGA este să meargă pe ATS Sibex, de pildă, aceştia nu vor mai beneficia de exit în situaţia în care se schimbă acţionarul de control. "Acţionarii minoritari au avut un drept pe care nu îl vor mai avea", spune Andreea Paul.

Nici pentru majoritari, cei care au căpătat controlul, în trecut, la o companie de pe Rasdaq nu este corectă legea, potrivit prim-vicepreşedintelui PDL, care ne spune: "Este vorba de cei care au făcut ofertă de preluare şi care, dacă ar mai fi aşteptat două luni, iar compania trecea pe ATS Sibex, de exemplu, nu ar mai fi fost obligaţi să facă oferta".

Andreea Paul concluzionează: "Nu văd pentru cine este fair-play soluţia propusă. Ea doar acoperă inacţiunea fostului CNVM şi a actualului ASF, care aveau obligaţia reglementării acestei pieţe cu ani buni în urmă, astfel încât să evitam şirul abuzurilor şi al scandalurilor de genul Sima. Pe fond, este o problemă administrativă pentru care emitenţii şi investitorii nu au nicio vină".