English
Cu ajutor de la OCDE, România a pregătit Strategia naţională de dezvoltare a pieţei de capital 2022-2026, lungă de 80 de pagini, care a fost publicată recent.
Documentul include o evaluare a pieţei actuale de capital româneşti - subdezvoltată - şi o serie de măsuri detaliate destinate accelerării dezvoltării sale.
Sunt acestea suficiente? Sunt şanse să genereze rezultate?
• Situaţia României
România este tipică pentru "pieţele de frontieră" sau pieţele emergente aflate la începutul evoluţiei financiare, după cum ilustrează graficele alăturate.
Primul grafic arată relaţia dintre Capitalizarea pieţei/PIB în comparaţie cu PIB/Cap de locuitor.
Pe măsură ce ţările devin mai bogate şi PIB-ul pe cap de locuitor creşte, economiile populaţiei cresc, investiţiile instituţionale cresc (fonduri mutuale, fonduri de pensii, asigurări), iar investiţiile retail cresc şi ele. Drept urmare, Capitalizarea pieţei/PIB creşte. Pieţele mai bogate, mai dezvoltate au de asemenea tendinţa să aibă pieţe de derivate listate.
În raport cu PIB-ul/cap de locuitor de aproximativ 12.800 USD, coeficientul României Capitalizare a pieţei/PIB este foarte scăzut.
Al doilea grafic (pe scări logaritmice) ilustrează relaţia dintre lichiditatea de piaţă, măsurată drept "coeficientul rulajului", al Volumului Tranzacţionat/Capitalizarea pieţei. Piaţa românească are lichiditate scăzută, cu un coeficient al rulajului sub 7%. De reţinut că pieţele cu derivate listate, punctele albastre, tind să fie asociate cu pieţe de capital care au deja o lichiditate sănătoasă.
Piaţa de capital din România pare a fi "blocată" - dimensiuni mici în raport cu economia şi lichiditate limitată. Este un cerc vicios: lichiditatea scăzută nu încurajează listările noi; există doar o mână de acţiuni active, investitorii nu sunt entuziasmaţi, pe piaţă nu intră bani noi, ceea ce duce la stagnare.
Ce trebuie făcut pentru a stimula şi dezvolta piaţa? Cum ar putea pieţele de capital din România să devină mai vibrante şi active, ca Polonia şi Ungaria, de exemplu?
• Noua strategie
Noua strategie propune măsuri care se încadrează în mai multe categorii sau "obiective":
1. Listări pe piaţa de capital: facilitarea şi simplificarea lor;
2. Lichiditatea pieţei: stimularea ei prin oferirea de cercetări cantitative (BVB a lansat deja un asemenea serviciu), crearea unei pieţe de derivate listate (piaţa precedentă de derivate a României, SIBEX, a eşuat), introducerea de împrumut de acţiuni;
3. Întreprinderi Mici şi Mijlocii: crearea unei pieţe active pentru acţiuni ale IMM-urilor (piaţa AeRO există deja, dar este inactivă);
4. Investitori de retail: stimularea economisirii şi organizarea de campanii pentru a încuraja investiţiile în piaţa de capital (în ziua de astăzi, România are foarte puţini investitori retail);
5. Investitori instituţionali - simplificarea cadrului legal al fondurilor mutuale şi fondurilor de pensii, încurajarea creării de "fonduri de pensii ocupaţionale" (de ex: lucrători în IT, lucrători auto, lucrători în agricultură);
6. Finanţarea prin obligaţii cu venit fix pe termen lung - încurajarea emiterii de obligaţiuni corporative pe termen lung şi obligaţiuni de infrastructură;
7. Transformarea digitală - introducerea de noi «tehnologii de evidenţă distribuită» în instituţiile pieţei;
8. Capital privat - simplificarea cadrului legislativ;
9. Investiţii verzi - încurajarea investiţiilor verzi.
Multe dintre temele incluse în strategie sunt repetiţii ale subiectelor deja prezente în prezentările de la BVB din 2012, 2013 şi 2016 (vezi site-ul BVB).
Strategia aduce a listă cu "practici recomandate" standard.
Multe dintre acestea au fost deja încercate, dar fără un succes clar.
Fiecare dintre puncte pare valabil, dar sunt ele suficiente pentru a schimba piaţa românească de capital?
• Ce sugerează experienţele internaţionale
Am avut privilegiul de a consilia burse de valori şi autorităţi de reglementare de pe pieţele de capital din mai multe pieţe emergente cu privire la strategiile pentru dezvoltarea pieţelor naţionale de capital. În 20-30 ani de experienţă, am văzut multe exemple de succese şi de eşecuri.
Înapoi la fundaţii: pieţele de capital, oriunde s-ar găsi ele, sunt conduse de lăcomie şi teamă. Vor urca şi vor coborî. Dar pentru a supravieţui şi a se dezvolta, pieţele de capital au nevoie să existe încredere în instituţii.
Brazilia oferă un studiu de caz interesant. Pe la jumătatea anilor 1980, când am început să lucrez în Brazilia, piaţa de capital era Vestul Sălbatic. Existau numeroase cazuri de manipulare a pieţei (Bursa din Rio de Janeiro a fost distrusă de un asemenea eveniment în 1989 şi piaţa s-a mutat la Sao Paulo), tranzacţii ale iniţiaţilor şi încălcări ale drepturilor acţionarilor minoritari. Brazilia trăia cu o inflaţie ridicată, devalorizare, ratele reale ale dobânzilor erau ridicate, iar piaţa de capital era într-o stare proastă. Investitorii de retail practic dispăruseră, iar investitorii instituţionali preferau instrumentele cu venit fix, în principal obligaţiuni guvernamentale şi depozite bancare. Autoritatea de reglementare a pieţei de valori mobiliare, Commisao de Valores Mobilarias (CMV) avea o reputaţie proastă. La începutul anilor 1990, Brazilia a reuşit să controleze inflaţia şi să stabilizeze moneda. A început o perioadă bună, cu privatizări şi creşterea câtorva companii de anvergură mondială - în minerit, agricultură, telecomunicaţii, aeronautică. Ratele dobânzilor au scăzut la niveluri mai rezonabile. Piaţa de capital s-a dezvoltat extraordinar. A avut loc o reformare profundă a autorităţii de reglementare, CVM, care s-a profesionalizat remarcabil. Infracţiunile pe pieţele financiare au început să fie pedepsite: Brazilia este una dintre puţinele ţări unde mai mulţi finanţişti de vârf, găsiţi vinovaţi de manipularea pieţei, chiar au mers la închisoare.
Piaţa braziliană este acum una dintre cele mai sofisticate şi mai lichide pieţe de capital ale lumii. Brazilia are, de asemenea, una dintre cele mai sofisticate pieţe de derivate listate, din multe puncte de vedere superioară modelelor americane şi europene.
Pe o perioadă de peste 30 ani, Brazilia a creat o piaţă de capital vibrantă, cu instituţii locale puternice, un număr mare şi în creştere de investitori de retail şi cu o bază puternică pentru investitorii străini. În prezent, oamenii au încredere în pieţele de capital braziliene.
Chile, o ţară mai mică (din multe puncte de vedere comparabilă cu România) oferă de asemenea nişte lecţii interesante.
La începutul anilor 1980, Chile se afla într -o situaţie foarte dificilă şi a intrat în faliment, nemaifiind capabil să-şi achite datoriile. Guvernul era falit şi la fel şi sistemul de pensii guvernamentale. Chile a început un proces lung de recuperare economică, inclusiv privatizări şi introducerea în premieră a unui sistem foarte puternic de planuri de pensii finanţate (cunoscut sub numele de AFP, Administradoras de Fondos de Pensiones). De-a lungul timpului, aceste fonduri de pensii au devenit investitorii principali pe piaţa bursieră şi au determinat creşterea susţinută a pieţei.
Chile a beneficiat, de asemenea, de prezenţa unor autorităţi de reglementare foarte puternice şi severe pentru valori mobiliare, sectorul bancar şi de pensii. Autorităţile de reglementare chiliene au fost în mod constant printre cele mai dure autorităţi de reglementare de pe pieţele emergente, iar investitorii chilieni au încredere în sistem.
• Ce ar trebui să facă România?
Pentru a dezvolta pieţe naţionale de capital sănătoase, sunt necesare mai multe ingrediente cheie: ceva optimism/creştere economică şi încredere elementară în instituţiile pieţei.
Cu excepţia scăderii cauzate de COVID, economia României a avut o performanţă destul de bună, cu rate de creştere ale PIB-ului de 4-5% în ultimii ani. Aşadar, există loc pentru oarecare optimism, cel puţin până la criza din Ucraina.
Cu toate acestea, încrederea în piaţă şi în instituţiile ei este scăzută.
În România, prea mulţi oameni - atât întreprinderile, cât şi investitorii - consideră că piaţa bursieră este un joc trucat, de pe urma căruia câştigă doar persoanele iniţiate.
Fiecare piaţă de capital a avut scandaluri financiare. Provocarea este de a reacţiona rapid şi cu forţă la scandaluri financiare şi la conflicte de interese, de a le investiga cu seriozitate şi de a sancţiona părţile vinovate, într-un mod foarte vizibil.
Aceasta ar trebui să fie o prioritate maximă pentru pieţele de capital ale României şi un element cheie al strategiei de dezvoltare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 00:08)
Perfect de acord! Dar din păcate... nu se prevede nicio schimbare.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 15:20)
De unde atat de mult acord, ca in strategie nu este mentionat nimic in legatura cu prevenirea si combaterea infractiunilor din piata de capital si nici despre protejarea investitirilor si garantarea banilor depusi la SSIFuri. Avem cazurile SIF1, 4 si 5, avem Comvexul, avem teparul Cristian Sima (care recent pescuieste din nou in apele tulburi de la noi), avem angajatii de la ASF care au "lucrat" pentru cooperative si acum lucreaza tot pentru coopertive (unul dintre specimenele astea este angajatul SIF5 acum) si poate multi altii ca ei.
Unde vezi tu atat de multa perfectiune in absenta CORECTITUDINII?
Pentru ei corectitudinea nu este un obiectiv si asta spune totul.
Noroc ca are piata plevusca de prostit, ca de hoti nu duce lipsa.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 15:33)
Iar "marele" broker Sima, dupa atatia ani de activitatea nu a inteles 2 lucruri esentiale despre derivate:
1. oricat de bun ar fi cineva, este imposibil ca cel putin o data in viata sa nu aiba pozitia investitionala gresita
2. oricat de multe ori ar castiga cineva pe derivate, o singura pozitie investitionala gresita (contrara curentului) ii anuleaza toate castigurile de pana atunci si poate chiar mai mult, il face si datornic (pentru ca lacomia ne face sa reinvestim tot, inclusiv castigurile, iar increderea in deciziile noastre ne aduce nu numai castigurile, dar si pierderea lor).
Derivatele sunt pacanelele Burselor.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Liet-Kynes în data de 26.10.2022, 06:58)
O piata de capital dezvoltata se formeaza pe baza a doua elemente - resurse naturale si/sau inovatie. Romania nu are resurse suficiente care sa constituie baza pentru o piata puternica. Despre inovatie - exista o legatura inversa intra intre nivelul de coruptie dintr-o tara si inovatie - cu cat coruptia este mai mare cu atat inovatia este mai redusa. Vedeti statisticile si veti observa ca Romania este pe primele locuri la coruptie in Europa si ultimele la inovatie. Nu este o intamplare. Iar aici ajungem la una dintre concluziile articolului - increderea in mecanismele pietei, in piata ca entitate si in autoritati. In Romania, in mentalul colectiv, este inradacinata neincrederea si ca nimeni nu te apara - pe buna dreptate, cazul City Insurrance este tulburator. Pe langa asta mai este nevoie de conductatori, de lideri adevarati care sa inspire si sa aiba rezultate. Autorul articolului vorbeste de derivate - un proiect pe care BVB s-a dovedit incapabila sa-l faca. Iar aici este vorba de oameni. De lipsa de performanta, de nepricepere. Asa ca pentru dezvoltarea pietei e nevoie de mult mai mult decat de o strategie facuta de o institutie fata nicio credibilitate. Nu poti sa ai o piata dezvoltata/emergenta fara o economie si o societate dezvolata.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 26.10.2022, 08:48)
Nu inteleg pe ce palier plasezi "baza" de resurse naturale si inovatie pe care spui ca se edifica o piata de capital dezvoltata, pentru ca fundatia imediata este nevoia de valorificare a economiilor si nevoia de capital, amindoua extrem de manifeste la noi.
Afirmatia ca "Romania nu are resurse [n.m. - naturale] suficiente care sa constituie baza pentru o piata puternica" o privesc cu mirare, din cite am invatat la scoala am fost daruiti cu de toate, de la pamint pentru agricultura si paduri, fauna, flora si clima favorabila, la o bogatie hidrografica de invidiat, sare in cantitati enorme, resurse minerale de mare diversitate si hidrocarburi (inclusiv regenerabile).
Deci?!
Opinia mea este diferita, nu resursele ne lipsesc (in privinta inovatiei nu sint informat, dar nu aveam impresia ca am fi infirmi), ci organizarea.
Altfel, comentariul tau mi se pare interesant.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Isem în data de 26.10.2022, 07:33)
Eu cred ca schimbarea sistemului de tranzactionare. Digitalizare și calitate. Urgent. Oameni noi și fără interese.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 07:39)
Si in Romania este necesar a o reformare profunda si o profesionalizare a ASF, ca in Brazilia. Indepartarea membrilor Consiliului ASF care nu au pregatire solida (Marcu Nicu, Tara Ioan, Wlasopol Ovidiu, Gradinescu Gabriel, Rosu Cristian, Dascalu Doina ) si numirea unor adevarati specialisti care sa nu aiba conivente cu societati si grupuri de interese. Mai trebuie reformati si directorii si date afara toate pilele politice. Ca si in Brazilia legea trebuie aplicata drastic in parallel cu oferirea de suport pentru dezvoltare. Nu cred ca politrucii si fripturistii de la conducerea ASF sa fie schimbati deci modelul brazilian ramane o poveste de succes si atat.
4.1. just (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 09:35)
si eu sustin tehnocratia la toate nivelurile, dar sa nu uitam ca avem un guvern politic, iar noi nu alegem guvernul, alegem parlamentul, unde multi nu ne reprezinta pentru ca nu ii tragem la raspundere, nu suntem educati civic. Cand ne vom educa civic (estimez peste 280 ani) vom putea emite pretentii. Sa nu uitam de unde plecam, ce tragetii am putut citi in copilarie, Baltagul, Moara cu Noroc, Morometii, Ion, si unde suntem acum. Sa inchei intr-o nota ironica, pentru punctul ce vizeaza cresterea partii de retail a strategiei, il desemnez responsabil pe FLORIN COMAN, nimeni altul decat cel mai optimist dintre optimisti.
4.2. pseudonimul (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 18:17)
pseudonimul(florin coman) e cumva un guru al pietei aero?
Stau acum toti de pe GIP si se uita cum zboara banii din conturile de investitii ale celor noi.
Nu se gaseste nimeni sa-l dea in judecata pentru pierderile cauzate investitorilor noi cu pomparea unor societati de pe aero de catre el?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 08:03)
Pai Fondul de Compensare a Investitorilor acopera 20.000 euro / investitor.
Mai mult, inca nu am putut afla clar ce se intampla la un faliment de broker (care, trebuie sa vina si ala). Din cat m-am documentat se lichideaza tot, inclusiv actiunile "tale" si apoi primesti ce ramane, sau maxim 20.000 euro.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 11:23)
DA
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 12:54)
ai inteles prost. actiunile sunt proprietatea ta iar dreptul de proprietate este inregistrat la Depozitarul Central. nimeni nu iti va putea executa actiunile pentru a acoperi gaura brokerului. cu banii din cont insa, lucrurile stau altfel. acei bani sunt tratati ca un credit si vei intra in masa credala in caz de faliment. in cazul in care nu poti recupera intreaga suma, vei fi despagubit cu maxim 20.000 EUR/broker. de aceea, este recomandat sa nu ti bani in contul brokerului, ori ii ti in actiuni, ori ii transferi in banca si cand crezi ca a venit un moment bun de comparat, ii transferi inapoi in contul de tranzactionare si cumperi imediat ce ai de cumparat. evident, vor fi situatii in care vei avea si bani in cont, dar ideea este ca trebuie sa incerci sa minimizezi sumele expuse la riscul asta. bineinteles, cele de mai sus se aplica in cazul brokerilor reglementati in Romania, daca faci tranzactii prin Iepurasul Trading Ltd. inregistrat in Insulele Cayman, ai intradevar sansa sa nu mai vezi nimic din ce ai avut
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 14:50)
Eu nu cred asta. Tu poți explicit sa muti acțiuni la Depozitarul Central. Cât timp sunt la Tradeville, sa zicem, sunt practic ale lui Tradeville.
Nu scrie niciunde că fondul de garantare acoperă doar sumele cash de la broker. Până la urmă, un faliment de broker poate fi cauzat tocmai de proasta evidenta a acțiunilor. Ce faci daca brokerul nu deține cate acțiuni ar trebui? Clar că despăgubești din fond, in limita pragului de 20K.
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 17:36)
probabil nu intelegi cum functioneaza Depozitarul Central. are doua dectiuni: in sectiunea I ai acces doar tu si asta inseamna ca nu le ai la nici un broker, pur si simplu le ti acolo. in sectiunea II are acces si brokerul care opereaza tranzactiile de vanzare/cumparare pe care le faci tu. evident, brokerul iti poate vinde fara acord actiuni, dar asta este frauda. la un faliment al brokerului, repet, nimeni nu se poate atinge de proprietatea ta. daca vrei sa nu crezi, e treaba ta
5.5. Exact asa e (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de XXX în data de 26.10.2022, 19:51)
Corect. Actiunile oricarui investitor raman ale investitorului si cand sunt in sectiunea a Ii-a, altfel agentul de plata nu i-ar achita achite dividendele, daca actiunile ar figura ca apartinand SSIF-ului, clientul n-ar mai primi dividende, pentru ca dividendele se achita celui care este inregistrat ca proprietar, indiferent ca ele se achita prin depozitarul central sau prin broker.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 10:05)
NIMIC despre debirocratizarea și simplificarea in domeniu fiscal, renunțarea reguli absurde precum plata cass dacă se depășește x salarii și alte simplificări ..precum deschiderea umeri tip de depozit pe un 1 an-3 ani de zile cu expunere pe piata piata de capital care sa genereze un randament mai mare!
Meta dezvoltării pieței de capital e retailul investitorul mic —- dejeaba aduci marfa mai multă dacă nu ai cumpărători suficienți! Nu se face mai minim bun in acesta direcție!
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 10:21)
* SCUZE -- IOS-UL INCURCA ATAT DE MULT CATEODATA!
-----
NIMIC despre debirocratizarea și simplificarea in domeniu fiscal, renunțarea la reguli absurde precum plata cass dacă se depășește x salarii și alte simplificări - precum deschiderea UNUI NOU tip de depozit pe un 2 an-3-5 ani de zile cu expunere pe piata piata de capital care sa genereze un randament mai mare!
KEYA dezvoltării pieței de capital e retailul- investitorul mic - dejeaba aduci marfa mai multă dacă nu ai cumpărători suficienți! Nu se face mai NIMIC bun in acesta direcție!
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 12:03)
da, IOS-ul e de rahat!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 11:38)
era interesant graficul liniar (pe care eu il am) incepand cu perioada 90 si cv unde am prins pe grafic si "bula" din 2007 si prabusirea.
s c cret
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 12:28)
Acum nu ne tine în suspans: ce zice graficul? Lichidări masive?
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 13:00)
Hahahaha...:)
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 14:58)
Iar s-a facut de ras analfabetul asta!
7.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 15:27)
Nu lucram toți ca tine sa avem informații.
7.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 18:12)
poti sa faci si tu:
se ia cotatie bursa si se imparte la pib /gdp = grafic
poti sa iei datele la credit impartit la pib / gdp = grafic
In Romania se pare ca incepe iar Creditul sa creasca mai mult ca pibul, in timp ce multi analisti vorbesc de "educatie financiara si cum sa educam consumatorul".
Faptul ca iar creste creditul ca procent din gdp = formare bula de credit ce anunta inevitabil alta criza plasata in fata = dar educatii financiar nu vor sa spuna consumatorilor de credite ce ar urma sa acizitioneze in perioada urmatoare "Credite" cand pibul arata destul de clar ca nu se mai produce ca pondere; "stiti economia arata ca nu se mai produce si totusi voi dorit credite"; "ce tip de credite doriti?" productive sau pasive societatii?
Istoric rata de crestere procentuala anuala a creitului formeaza fie balon fie albie; momentan ne aflam iar in formare de balon.
Dar nu o sa auzit asemenea sfaturi date de Isarescu sau mai stiu eu ce institutie; plus ca si PIATA REALA = mersul pe jos si analizarea cladirilor, masinilor ruginite, vestimentatia oamenilor, metri patrati de locuinte goale... arata deteriorare economica atunci cand nu se fac credite PRODUCTIVE ca pondere ci credite bazate doar pe CONSUM sau profituri rastogolite din forme de CONSUM dora doar ca va mai creste guvernul din cifre veniturile nominale si deci de aici marje periodice de profit.
Va veni o vreme cand veniturile nu vor mai creste / stagan chiar si in nominal; sau se vor prabusi in termeni reali... sa vedem atunci cine este "dezbracat".
S c cret
8. Dispreț total
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 18:20)
1.Lui Tănase, Dir BVB mandat prelungit încă un an ,dec 2023 !
2.Tot azi Argus Constanța anunță că poate investi, din profit 32,5 mil lei in actiuni pe Bursă! Poate adio dividende și de data asta!
Fac ce vor cele 3 Sifuri
8.1. suveica. (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 19:08)
Acolo e o increngatura mare la Sif 5.
Vezi idem:
CONSTRUCTII FEROVIARE CRAIOVA S.A.
VOLTALIM S.A. Craiova
MERCUR S.A
FLAROS SA ( FLAO )
Alimentara SA ( ALRV )
Univers SA ( UNVR )
Toate au aprobate investitii in actiuni de catre conducerea Sif 5 pentru ca e majoritara in detinerile societatilor mai sus mentionate dar ASF nu vede suveica.