Studiu ASSET: Creşterea bunăstării populaţiei din România este însoţită de vulnerabilitate şi dependenţă financiară în creştere

România a marcat de curând 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, tot atât cât a petrecutîn capitalism aşteptând alăturarea la blocul comunitar. În ultimii 17 ani de capitalism, PIB-ul României a crescut cu 130% mai accelerat decât în primii 17 ani de după Revoluţie, dar situaţia financiară a populaţiei a acumulat foarte multe vulnerabilităţi, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, studiul realizat de A.S.S.E.T.(Asociaţia Susţinem Sănătatea şi Educaţia pentru Toţi) prezintă un barometru al progresului economiei româneşti şi propune soluţii, împreună cu instrumente concrete, pentru depăşirea vulnerabilităţilor financiare, atât la nivelul sectorului public, a mediului de afaceri, precum şi lanivelul gospodăriior populaţiei. În elaborarea acestui studiu, A.S.S.E.T a analizat date oficiale ale INS, BNR, MFP, BVB, MAI, Eurostat şi Statista ce vizează o perioadă de 34 de ani a economiei României.

România a înregistrat o creştere semnificativă a bunăstării de la momentul aderării la Uniunea Europeană (2007) până în prezent: PIB-ul a crescut de 4 ori (4,1%/an în termeni reali), salariul mediu net a crescut de 5 ori (5,2%/an în termeni reali), depăşind pentru prima dată pragul de 5.000 leila finalul anului 2023. Depozitele bancare ale populaţiei au crescut de 6 ori în această perioadă, devenind aproape de 2 ori mai mari decât nivelul creditelor, în timp ce rata creditelor neperformante a scăzut la noi minime istorice. Paradoxal, situaţia financiară a populaţiei este totuşi mai vulnerabilă la şocuri externe: deficitul deprotecţie în situaţii neprevăzute a crescut la maximul istoric, avuţia medie a gospodăriilor creşte mailent decât dinamica salariului (deoarece cheltuielile cresc mai accelerat decât veniturile), economiile sunt insuficiente, iar veniturile pasive (banii încasaţi din randamentul investiţiilor) reprezintă doar 0,9% din veniturile unei gospodării. Astfel, în lipsa unor soluţii sustenabile pe termen lung, economia României se apropie cu paşi repezi de o resetare economică şi socială importantă, se menţionează în comunicat.

Indiscutabil, aderarea la Uniunea Europeană a adus beneficii consistente economiei noastre, generând ocreştere a bunăstării în ultimii 17 ani (2007-2023), cu mult mai accelerată decât în primii 17 ani decapitalism (1990-2006), se arată în comunicat.

PIB-ul a crescut de aproape 4 ori în această perioadă, de la 422 mld lei (2007) până la 1.598 mld lei (2023), înregistrând o creştere medie anuală de 8,1% în termeni nominali, respectiv 4,1% în termeni reali. De asemenea, salariul mediu net a crescut de cca. 5 ori, de la 1.042 RON (2007) la 5.079 RON (dec. 2023), depăşind pentru prima dată echivalentul pragului de 1.000 euro. Inflaţia medie înregistrată în perioada analizată a fost de 4%, însemnând o creştere cumulată a preţurilor de aproape 112% între 2007-2023, de cca. 3 ori mai puţin comparativ cu avansul salariului mediu net, se notează în comunicat.

Un alt element care reflectă creşterea bunăstării populaţiei de la momentul aderării României la UE până în prezent este dinamica soldului depozitelor, care a înregistrat o creştere de la 47 mld lei (2007) până la 341 mld lei (ian. 2024), avansul de 625% fiind mult peste nivelul cumulat al inflaţiei din aceeaşi perioadă. În acelaşi timp, rata creditelor neperformante a scăzut la 2,33% în dec. 2023, minimul istoric, deşi inflaţia mare din perioada 2022-2023 a generat creşterea indicilor de dobândăîntre 6%-8%. Mediul de afaceri înregistrează, de asemenea, un progres vizibil. Spre exemplu, numărul companiiloractive în România cu venituri peste pragul de 1 milion euro a crescut cu 50%, de la 26.651 (2008) pânăla 38.211 (2022), cifra de afaceri totală a companiilor a crescut cu 230%, de la 955 mld (2008) pânăla 2.237 mld lei (2022), de doua ori mai accelerat comparativ cu inflaţia cumulată în aceeaşi perioadă (112%), nivelul activelor s-a dublat, numărul de companii a crescut cu aproape 100.000 firme (+20% vs 2008) iar profitul companiilor a crescut de peste 5 ori, de la 40 mld lei (2008) la cca. 200mld lei (2022), se precizează în comunicat.

Bunăstarea vizibilă la nivel macroµeconomic nu a crescut şi rezilienţa financiară a gospodăriilor populaţiei. Practic, trăim mai bine decât în 2007, dar multe familii sunt dependente financiar decontinuarea muncii şi obţinerea de venituri active. Principalele cauze sunt economiile inferioare comparativ cu nivelul potenţial, supraconcentrarea şi eficienţa redusă a investiţiilor (95% din avuţiapoporului este concentrată în imobiliare, depozite bancare, bijuterii şi autoturisme) şi ponderea extremde scăzută a veniturilor pasive, în condiţiile în care numai 0,9% din veniturile încasate de o gospodărie provin din randamentul investiţiilor şi restul de 99,1% din muncă active. Avuţia netă pe cap de locuitor s-a triplat în ultimele decenii în cazul României, de la 11.000 euro în 2003 până la 33.000 euro în 2023, avansul fiind aproape dublu faţă de nivelul cumulat al inflaţiei, conform sursei citate.

Astfel, se reduce ecartul faţă de media avuţiei/locuitor din UE, de la 1:6 (2003) până la 1:3 pe parcursul anului trecut. Totuşi, nivelul potenţial este mai ridicat - avuţia netă / locuitor este de 3 ori mai mică în România faţă de media UE, deşi salariul mediu net este de două ori mai mic. Totuşi, economisim mai puţin decât am putea, iar investiţiile au o eficienţă scăzută, ultimii 5 ani fiind cei mai elocvenţi. Spre exemplu, rata medie de economisire a gospodăriilor populaţiei din România a scăzut de la 10% (2019) până la 6,5% (2023), perioadă în care salariul mediu net a crescut cu cca. 68% (de la 3.000 lei în 2019, la 5.000 lei în 2023), iar inflaţia cumulată a fost de 41%. Pe măsură ce veniturile au crescut, cheltuielile au fost majorate şi mai mult, imediat, atât procentual, cât şi absolut, potrivit sursei precizate.

Practic, aceste cifre ne spun că rezilienţa financiară a gospodăriilor populaţiei este, în medie, extrem descăzută şi fragilă. Astfel, diferenţa dintre resursele financiare necesare şi cele disponibile la un momentdat într-o familie pentru a menţine standardul de viaţă în cazul producerii unui eveniment neprevăzut (deficitul de protecţie) a atins anul trecut valoarea de 137 miliarde euro, în creştere cu 9,2% faţă de 2021. Nu în ultimul rând, povara financiară asupra populaţiei creşte pe termen lung, din cauza sistemul public de pensii nesustenabil şi avansului accelerat al datoriei publice, se menţionează în comunicat.

Astfel, în deceniul precedent impactului pandemiei Covid-19 (perioada 2010-2019), datoria publică a României a crescut cu aproximativ 250mld lei, pentru ca în următorii 5 ani (2020-2024) aceasta să crească cu peste 500 mld lei, indicând un avans al îndatorării publice de două ori mai mare în sumă absolută, de două ori mai repede ca timp. Datoria publică pe cap de locuitor prin comparaţie cu salariul mediu net pe cap de locuitor a ajuns aproape de 100% în ultimii doi ani, mult peste nivelul din 2010, respectiv 60%, se notează în comunicat.

Potrivit sursei citate, Iancu Guda, preşedinte A.S.S.E.T. şi fondator MiM declară: "Aparent paradoxal, dar creşterea bunăstării din România este însoţită de vulnerabilitate şi dependenţă financiară. O treime din români sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, cel mai ridicat procent din UE, în timp ce multe familii sunt dependente de veniturile obţinute din muncă activă. Rata medie de economisire în rândul populaţiei este sub nivelul potenţial din cauza risipei, cheltuielilor necontrolate şi a planificării financiare precare. Economisim puţin sau investim ineficient şi din cauza alfabetizării financiare reduse. În acest context, am lansat MiM (Money in Motion), aplicaţia gratuită pentru evidenţa cheltuielilor personale. Prin acest instrument îmi doresc să ajut cât mai mulţi oameni să-şi atingă obiectivele financiare, reducând risipa, economisind mai mult şi investind inteligent."