STUDIU - CENTRUL ROMÂN DE POLITICI EUROPENE: Criza politică internă a depreciat leul

Evoluţiile din zona euro nu sunt responsabile pentru creşterea incertitudinilor privind stabilitatea macroeconomică a României, ci mai degrabă nesiguranţa de pe scena politică şi perspectivele îngrijorătoare referitoare la disciplina fiscală şi la măsurile de stimulare a creşterii economice, potrivit studiului "Cât de mult a contribuit criza politică la deprecierea leului?", realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

Deprecierea leului în perioada cuprinsă între 31 mai şi 31 iulie se datorează în întregime unor factori interni, se arată în document.

"Tendinţa regională era de apreciere, în timp ce leul s-a devalorizat. În cele şase săptămâni care au urmat suspendării preşedintelui până la începutul lunii august, leul s-a depreciat cu 4%, în timp ce zlotul si forintul s-au apreciat cu 3, respectiv 2 procente. Calculul nostru arată că în absenţa crizei politice leul ar fi urmat tendinţele regionale şi s-ar fi apreciat şi el sau ar fi rămas constant (dat fiind că BNR are o strategie de menţinere a cursului între anumite limite). De remarcat că scăderea leului a avut loc în ciuda intervenţiei masive a Băncii Naţionale, fără această intervenţie efectul ar fi fost chiar mai mare", potrivit studiului.

Este greu de crezut că percepţiile privind indicatorii macroeconomici s-au modificat radical în ultima perioadă, determinând deprecierea substanţială a leului observată în lunile iunie si iulie, reiese din analiza CRPE. Mult mai plauzibilă este explicaţia potrivit căreia moneda naţională a scăzut faţă de euro din cauza incertitudinilor privind voinţa clasei politice de a stabiliza situaţia internă şi de a stimula creşterea, arată studiul.

"Scăderea încrederii investitorilor generează ieşiri de capital, ceea ce pune presiune asupra leului. (...) Această depreciere majorează costul rambursării datoriei externe restante, care la sfârşitul lunii iunie se ridica la 99 miliarde euro şi în acelaşi timp creşte factura a trei milioane de gospodării din România şi a 150.000 de firme cu datorii în euro", potrivit documentului citat.

Studiul atrage atenţia că politicienii noştri ar trebui să găsească o modalitate de a defini coabitarea şi să o facă funcţională, altfel problemele pe termen scurt, vizibile în deprecierea leului, vor avea consecinţe economice şi mai serioase, ducând la inflaţie mai mare, declinul consumului, al investiţiilor şi condiţii mai dure de refinanţare a datoriei publice.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, o rată oficială de 4,4819 lei/euro, în scădere cu 0,51 bani faţă de nivelul anterior, reprezentând cel mai redus nivel din ultimele şapte săptămâni.

Un curs mai mic decât cel anunţat la sfârşitul săptămânii trecute a fost cel de pe 5 iulie, de 4,4796 lei/euro.

După ce a pierdut 4,46% în faţa euro din cauza disputelor politice, leul s-a apreciat cu 3,57% în raport cu moneda europeană, de la minimul istoric înregistrat pe 3 august şi până în prezent.

BNR a anunţat, vineri, un curs de schimb pentru dolarul american de 3,5739 lei/dolar, în urcare cu 0,1 bani, faţă de valoarea anterioară.

Francul elveţian a coborât, vineri, la 3,7323 lei/franc, de la 3,7362 lei/franc, în ziua precedentă.

În privinţa motivului care a stat la baza creşterii primei de risc a ţării noastre exprimată prin cotaţiile CDS (credit default swap), cel mai probabil situaţia de pe plan intern a contribuit la această evoluţie, se arată în studiul CRPE:

"Este posibil ca România să fie mai expusă la efectele negative ale crizei din Grecia decât Ungaria, însă dacă acest factor ar fi contat mai mult decat în cazul celorlalte ţări din regiune, acest lucru s-ar fi evidenţiat, în perioada anterioară, printr-o valoare mai mare a primei de risc de ţsară. Creşterea acestei prime de risc de ţară relativ la factorul comun se datorează cel mai probabil evoluţiilor interne din ultima perioadă", potrivit studiului.

În prezent, CDS-urile ţării noastre se situează la 395 puncte de bază, în timp ce la declanşarea crizei politice, prima de risc a fost de 403 puncte de bază.

În intervalul analizat, CDS-urile au atins două maxime.

Pe 10 iulie Curtea Constituţională a decis că Legea Referendumului este constituţională, Traian Băsescu putând fi demis cu voturile a 50%+1 din cei prezenţi la urne, dată la care CDS-urile au ajuns la 440 puncte de bază.

Un nivel mai ridicat, de 455 puncte de bază, a fost înregistrat pe 24 iulie, când Colegiul Director al PDL a decis să îndemne alegătorii să nu participe la vot, la referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.