• Majoritatea elevilor nu ştiu ce ocupaţie ar dori să aibă în viaţă
Majoritatea elevilor cu vîrste cuprinse între 11 şi 18 ani, respectiv 60-70%, nu citesc nimic şi se uită la televizor nu pentru că ar dori sau ar avea nevoie să vadă ceva anume pe micul ecran, ci pentru că nu au alternativă, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Ralu Filip, citat de Rompres.
El a comentat rezultatele unei cercetări privind analiza comportamentului de consum al programelor audiovizuale de către elevii cu vîrste cuprinse între 11 şi 18 ani. Cercetarea a fost comandată de CNA şi realizată de Centrul de Sociologie Urbană şi regională Curs, în colaborare cu Centrul de Studii Media şi Noi Tehnologii de Comunicare din cadrul Universităţii Bucureşti, fiind realizată pe două eşantioane de subiecţi (vîrste cuprinse între 11 - 14 ani şi 15 -18 ani), fiecare de cîte 2.300 de persoane.
Potrivit coordonatorului acestui studiu, Dorel Abraham, majoritatea elevilor (aproape 60%) se uită la televizor între trei şi patru ore zilnic, între orele 19,00-22,00, în vreme ce 30-40% dintre ei nu ascultă deloc radioul. Cei mai mulţi dintre ei, adică 46% dintre cei cu vîrste între 11-14 ani şi 34% dintre cei cu vîrste între 15-18 ani, au răspuns că televizorul este important pentru ei deoarece le oferă distracţie şi plăcere, în vreme ce 31% dintre elevii cu vîrste cuprinse între 11 şi 14 ani şi 33,8% dintre cei între 15 şi 18 ani optează pentru micul ecran pentru a se informa. 14,9% dintre copii cu vîrste între 11 şi 14 ani şi 23,4% dintre cei cu vîrste între 15 şi 18 ani au declarat că se uită la televizor "pentru a-şi umple timpul". În aceste condiţii, a explicat Dorel Abraham, se poate constata că pentru o treime dintre subiecţi lipsa televizorului ar produce o mare derută.
Un alt element care se desprinde din acest studiu este că 40% dintre elevii cu vîrste între 11 şi 14 ani şi aproape 50% dintre cei între 15 şi 18 ani nu ştiu ce ocupaţie ar dori să aibă în viaţă. Pentru 10% dintre cei aparţinînd primei categorii ocupaţia dorită este cea de fotbalist, pentru 9% aceea de doctor, pentru 7,6% cea de cadru didactic, iar pentru 5,2% aceea de avocat. 5,9% dintre elevii din cea de-a doua categorie aleg profesia de doctor, 4,8% pe cea de cadru didactic, 4,7% pe cea de avocat, iar 4,6% pe cea de fotbalist.
Ralu Filip a declarat că nu este deloc optimist în urma aflării rezultatelor studiului şi că, pe viitor, CNA va monitoriza mai atent intervalul orar 19-22, astfel încît el să ofere tuturor categoriilor de public o gamă cît mai variată de emisiuni de televiziune de calitate şi care să nu fie dăunătoare elevilor.
• CNA vrea să reducă sau chiar să înceteze difuzarea reclamelor de către postul public de televiziune
Ralu Filip a spus că CNA intenţionează să propună ca între 1 şi 1,5% din veniturile obţinute de posturile de televiziune private să fie cedate Consiliului care să finanţeze producerea de emisiuni pentru copii şi emisiuni culturale la aceste televiziuni. De asemenea, CNA are în vedere şi posibilitatea reducerii, într-o mai mare măsură sau chiar integral a difuzării reclamelor de către postul public de televiziune.