Aproape toate companiile multinaţionale din lume (70%), se aşteaptă la înmulţirea obligaţiilor de raportare fiscală, pe fondul numeroaselor reglementări adoptate în ultimii ani.
Asigurarea transparenţei datelor şi conformarea cu cerinţele autorităţilor reprezintă principala provocare cu care se confruntă în prezent companiile, conform unui studiu de profil efectuat de Deloitte.
A doua preocupare o constituie digitalizarea sistemului de taxe, însă în acest caz aşteptările sunt optimiste - 59% dintre participanţii la studiu sunt de părere că facturarea electronică şi raportările digitale aferente operaţiunilor comerciale au potenţialul de a simplifica conformarea fiscală, chiar dacă necesită investiţii iniţiale considerabile. Chiar şi aşa, 10% susţin că efectul va fi invers.
Potrivit datelor studiului, a treia mare provocare pentru companiile multinaţionale este legată de reforma fiscală internaţională care, pe lângă acordul pe doi piloni semnat sub coordonarea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cuprinde şi măsurile care vizează taxarea serviciilor digitale şi iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite de cooperare în taxarea internaţională, lansată recent la solicitarea ţărilor în curs de dezvoltare.
Astfel, 54% dintre participanţii la studiu spun că implementarea pilonului II din reforma OCDE (impozitul minim pe profit la nivel global), aşteptată în următorii trei ani, va genera mai multă complexitate în raportările fiscale. În plus, dat fiind că pilonul II anulează avantajul competitiv al statelor care utilizau ratele reduse de impozitare pentru a atrage investiţii, 77% dintre participanţi anticipează că acestea vor introduce alte facilităţi în acest scop, compatibile cu pilonul II. Pe de altă parte, implementarea pilonului I din reforma OCDE (redistribuirea parţială a drepturilor de impozitare către ţările din care sunt obţinute veniturile) rămâne incertă, dat fiind că statele semnatare nu au ajuns la un acord final până la termenul asumat, respectiv 30 iunie 2024.
În aceste condiţii, participanţii la studiu se aşteaptă ca iniţiativa ONU să pună accentul, în principal, pe taxarea serviciilor digitale, pe aspectele legate de considerentele ESG (evironment, social, governance - protecţia mediului, aspecte sociale, guvernanţă), pe asigurarea unei abordări fiscale echitabile în economiile dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare, dar şi pe relocarea drepturilor de impozitare din statele de rezidenţă fiscală în ţările sursă.
"Tendinţele evidenţiate în studiu sunt valabile şi în România, având în vedere că noile cerinţe de raportare, cum ar fi cele prevăzute în declaraţia de informaţii GloBE (regulile globale de combatere a erodării bazei impozabile) aferentă pilonului II din reforma OCDE sau în Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD), vizează şi companiile care activează pe piaţa locală. Iar aceste raportări implică transferul unui volum foarte mare de date între contribuabili şi autorităţi, motiv pentru care procesul de digitalizare, demarat în România de câţiva ani şi aflat într-un stadiu avansat de implementare a sistemelor electronice de raportare precum SAF-T, RO e-Factura şi RO e-Transport, trebuie să continue. În acest sens, urmează ca autorităţile fiscale să dezvolte mecanismele necesare analizării datelor pe care le primesc prin intermediul acestor sisteme, astfel încât beneficiile digitalizării să devină vizibile atât pentru contribuabili, prin simplificarea procedurilor de raportare şi a acţiunilor de control fiscal, cât şi pentru autorităţi, prin gestionarea mai eficientă a controalelor, reducerea evaziunii fiscale şi, în final, prin venituri mai mari la bugetul de stat", a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Deşi utilizarea inteligenţei artificiale (AI) în conformarea fiscală se află în stadiu incipient, aproximativ două treimi dintre respondenţi (66%) estimează că aceasta va fi folosită pe scară largă în următorii trei ani, însă dublată de supraveghere umană. Beneficiile aşteptate de companii din utilizarea soluţiilor bazate pe AI sunt acurateţe crescută în raportări (34%), costuri reduse (23%), aplicarea unei strategii fiscale coerente la nivelul companiei (15%), conformare sporită cu reglementările în vigoare (14%), mai mult timp pentru implicare în activitatea de bază (14%).
În zona de protecţie a mediului şi sustenabilitate, taxele cu cel mai mare impact asupra activităţii companiilor participante sunt cea pe consumul de energie (40%) şi cea pe carbon (33%). În ceea ce priveşte măsurile specifice, aproximativ 80% dintre participanţi spun că sunt afectaţi direct sau indirect de mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră (taxa pe carbon).
Studiul Deloitte 2024 Global Policy Survey, ajuns la a 11-a ediţie, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanţilor departamentelor de taxe şi al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internaţional asupra companiilor din întreaga lume.