Cumpărătorii dau dovadă de încredere scăzută atât cu privire la situaţiile financiare, politicile şi sistemele contabile ale societăţilor pe care doresc să le achiziţioneze, cât şi cu privire la perspectivele financiare ale acestora din cauza sezonalităţii, volatilităţii sau dezechilibrelor din piaţă înregistrate ca urmare a unor evenimente externe precum pandemia COVID-19, indică studiul "Dealmaking in Central Europe", realizat de reţeaua Deloitte Legal în 16 ţări. Astfel, cumpărătorii optează pentru mecanisme de determinare a preţului de achiziţie care permit ajustarea acestuia pe baza parametrilor financiari la data finalizării tranzacţiei (mecanism de tipul closing accounts - metoda fluxurilor de numerar actualizate). Potrivit studiului, 44% din tranzacţiile din Europa Centrală au fost bazate pe mecanismul de tip closing accounts pentru determinarea preţului de achiziţie în cadrul tranzacţiilor de fuziuni şi achiziţii (M&A). Aceasta este, de asemenea, opţiunea preferată în ţări precum România, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă şi Kosovo, conform unui comunicat emis redacţiei.
Potrivit sursei citate, opţiunea pentru un preţ fix (mecanism de tipul locked box), preferată de vânzători şi care în mod obişnuit se bazează pe cele mai recente situaţii financiare auditate, este a doua alegere la nivel regional (33 %), dar este predominantă în ţări precum Austria, Croaţia, Lituania şi Serbia.
"Merită menţionată tendinţa în creştere în rândul actorilor de pe piaţa de M&A pentru folosirea mecanismelor hibride de stabilire a preţului, care includ atât elemente specifice mecanismului bazat pe un preţ fix, cât şi ale celui de tip closing accounts. La nivelul Europei Centrale, aceste mecanisme hibride reprezintă o pondere de 23% din tranzacţiile analizate," a declarat Georgiana Singurel, Partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal şi lider al practicii de drept comercial, societar şi de fuziuni şi achiziţii.
În ceea ce priveşte securizarea preţului de achiziţie, studiul arată că, în contextul COVID-19, schemele de plată defalcată a preţului au fost utilizate pe o scară mai largă, ca metodă de atenuare a riscului pe plan financiar. Plata unei părţi din preţul convenit - de obicei 10% din preţul de achiziţie - după data finalizării (mecanism de tip hold-back) a fost folosită în 30% din tranzacţiile încheiate la nivelul Europei Centrale, în timp ce conturi de tip escrow au fost folosite în 29% din tranzacţii.
Clauze referitoare la evenimente semnificative care ar putea determina cumpărătorul să se retragă din tranzacţiile deja semnate, dar care nu au fost încă finalizate, ori să solicite garanţii suplimentare (schimbare negativă materială - MAC), au fost folosite în 63% din tranzacţiile de M&A din regiunea Europei Centrale. Procentul este uşor mai ridicat pentru România, în condiţiile în care 70% din tranzacţii au inclus astfel de clauze. Aceste procente indică un grad ridicat de îngrijorare din partea părţilor privind posibilitatea ca tranzacţiile să nu ajungă în etapa de finalizare.
"Ponderea tranzacţiilor care au inclus clauze de schimbare negativă materială a rămas constantă în ultimii doi ani, ceea ce arată că abordarea cumpărătorilor şi a vânzătorilor nu a fost influenţată de pandemie. Studiul arată, de asemenea, că actorii de pe piaţa de M&A din ţările mai dezvoltate din punct de vedere economic dau dovadă de un grad mai ridicat de încredere. De exemplu, în Austria, clauzele de tip MAC au fost utilizate în 33% din tranzacţii, în Polonia, în 50% din tranzacţii, în Republica Cehă, în 52% dintre acestea," a adăugat Georgiana Singurel.
În ceea ce priveşte legea aplicabilă, 84% din contractele de vânzare-cumpărare analizate au fost supuse legislaţiei ţării în care se află societatea-ţintă sau una dintre părţi. În situaţia în care toate părţile implicate sunt din jurisdicţii diferite, cea mai recentă tendinţă este de a alege legea engleză (6% din tranzacţiile incluse în studiu). "Preferinţa pentru folosirea legii locale este vizibilă şi pe piaţa de M&A din România," a adăugat Georgiana Singurel.
O dilemă clasică în tranzacţiile de tip M&A o reprezintă alegerea între arbitraj şi instanţele judecătoreşti pentru soluţionarea potenţialelor litigii. Studiul relevă faptul că părţile au ales arbitrajul în 49% din tranzacţiile analizate, iar instanţele de drept comun în 51% dintre acestea. România are un raport echilibrat de 50% arbitraj şi 50% instanţe de drept comun.
Studiul "Dealmaking in Central Europe" a fost realizat de reţeaua Deloitte Legal în Albania, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia, în baza analizării a 140 de tranzacţii de tip M&A asistate de profesioniştii Deloitte Legal în perioada pandemiei de COVID-19, în 2020 şi 2021.
Reff & Asociaţii | Deloitte Legal este recunoscută drept una dintre cele mai importante firme de drept societar şi fuziuni şi achiziţii, fiind recomandată de Legal 500 pentru expertiza sa în diverse sectoare şi industrii, inclusiv transporturi, producţie, comerţ cu amănuntul şi IT.
Recent, echipa Deloitte Legal specializată în M&A s-a clasat pe locul 6 după numărul de tranzacţii în Europa Centrală, potrivit analizei realizate de Mergermarket - H1 2022 Global M&A report -, şi în top trei consultanţi legali în România, Croaţia şi Cehia.
Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, una dintre cele mai importante societăţi de avocaţi din România, oferă servicii ce acoperă domeniile financiar-bancar, concurenţă, dreptul muncii, energie şi mediu, insolvenţă, consultanţă juridică de management, litigii, drept societar, fuziuni şi achiziţii, sectorul public şi drept imobiliar. Reff & Asociaţii reprezintă România în reţeaua globală Deloitte Legal, care are peste 2.500 de avocaţi în 80 de ţări.
Pentru mai multe informaţii despre Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, accesaţi www.reff-associates.ro. Pentru mai multe informaţii despre reţeaua globală Deloitte Legal, accesaţi www.deloittelegal.com, se menţionează în comunicat.