STUDIU KPMG PE EUROPA ŞI ORIENTUL MIJLOCIU: Afaceriştii cred că moneda europeană va supravieţui crizei

Majoritatea liderilor în afaceri din Europa şi Orientul Mijlociu (64%) sunt de acord că Europa a atins apogeul ca supraputere economică şi politică mondială şi că importanţa sa va scădea în anii următori, reiese dintr-un sondaj realizat de KPMG în cadrul căruia au fost intervievaţi peste 1.500 de directori executivi şi financiari din 22 de ţări din Europa (inclusiv Ro-mâ-nia) şi Orientul Mijlociu. În ciuda problemelor economice şi politice actuale cu care se confruntă Europa, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) sunt de părere că euro, în forma sa actuală, va mai exista şi peste 5 ani.

Jeremy Kay, Partner al Operations Strategy Group din cadrul KPMG, comentează: "Liderii politici şi cei din afaceri cunosc foarte bine problemele cu care Europa, ca uniune economică şi politică, se confruntă. Deja toată lumea ştie că această criză a datoriilor în economiile periferice ale zonei euro ridică probleme serioa-se şi că pentru a rămâne în această zonă vor fi necesare ajustări serioase de salarii/preţ pentru a reinstaura competitivitatea, în plus faţă de măsurile de austeritate impuse finanţelor publice".

Potrivit acestuia, un stat care ar căuta să-şi rezolve problemele renunţând la moneda unică ar trebui să se aştepte la penalităţi serioase: "Repercusiunile pentru celelalte economii din zona euro ar fi uriaşe şi rezultatele sondajului reflectă convingerea că trebuie să existe suficientă voinţă politică pentru a se evita o astfel de situaţie şi pentru a împiedica o altă criză financiară la o scară similară cu Lehman. În ceea ce priveşte poziţia Europei, majoritatea liderilor în afaceri recunosc că în prezent are loc o deplasare de putere către pieţele în curs de dezvoltare şi cele emergente, dar aceasta nu înseamnă în mod necesar că situaţia este atât de sumbră pentru Europa. Termenul cheie în acest caz este < relativ >. Creşterea globală nu este un joc în care câştigul unui participant compensează exact pierderea altuia şi nu există niciun motiv pentru care Europa ar trebui să piardă tot doar pentru că alte ţări au perspective de creştere mai bune. De fapt, o creştere robustă pe pieţele emergente ar trebui să contribuie la creşterea pieţelor în Europa. Este mai mult decât probabil că Europa s-ar afla într-o situaţie economică mult mai bună dacă situaţia la nivel mondial nu ar continua să fie în declin".

• Jeremy Kay: "Multe organizaţii continuă să se concentreze pe valorile tradiţionale"

Majoritatea respondenţilor din toa-te ţările şi toate sectoarele economice sunt îngrijoraţi de creşterea recentă a preţului petrolului şi a produselor de larg consum iar 60% dintre aceştia sunt de părere că aprecierea preţurilor va continua să fie o piedică în calea redresării economice.

Dintre principalele măsuri pentru societăţile lor, prima pe lista indicată de respondenţi a fost "modificarea operaţiunilor pentru a realiza eficienţe de cost (51%), urmată de "îmbunătăţirea gestionării lichidităţilor şi a fondului de rulment" (42%). Al treilea demers de interes a fost "exploatarea oportunităţilor de creştere prin tranzacţii de succes" (36%), un semn clar că fuziunile şi achiziţiile sunt din nou în centrul interesului şi pe numeroase agende de lucru.

Jeremy Kay comentează: "Răs-punsurile indică foarte bine în care parte a ciclului economic ne aflăm. Acestea arată că multe organizaţii continuă să se concentreze pe valorile tradiţionale. Previziunile de creştere sunt criticate, conducând astfel la imprevizibilitatea oportunităţilor, şi prin urmare cei aflaţi în poziţii executive se agaţă de singurul lucru pe care îl pot controla - costurile propriilor operaţiuni. Până în prezent, multe organizaţii au reuşit să reducă cheltuielile legate de utilizarea totală a capacităţii de producţie, ca de exemplu costurile cu salariaţii, cu stocurile etc. Acum însă, trebuie să meargă mai departe şi să identifice cum pot eficientiza baza de cost astfel încât atunci când în sfârşit va avea loc această creştere, profiturile să depăşească in-vestiţiile".

• Liderii în afaceri din România au subliniat nevoia de schimbare a operaţiunilor pentru a realiza eficienţe de cost

Sondajul prezintă în detaliu rezultatele primite de la fiecare ţară participantă din 15 sectoare diferite de activitate, furnizând astfel informaţii în legătură cu aspecte specifice fiecărui sector şi fiecărei ţări.

Liderii în afaceri din România care au participat la sondaj au avut în general păreri similare celor exprimate de respondenţii din alte ţări cu privire la priorităţile urmărite în vederea redresării economice. S-a pus totuşi un mai mare accent pe nevoia de a îmbunătăţi gestionarea lichidităţilor şi a fondului de comerţ (subliniată ca prioritate de 19% dintre res-pondenţii din România comparativ cu 14% în cadrul întregului sondaj). Liderii în afaceri din România au sub-liniat, de asemenea, nevoia de schimbare a operaţiunilor pentru a realiza eficienţe de cost (un aspect considerat important, de 22% în România comparativ cu 17% la nivel global).

Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG în România, explică: "Studiul arată că societăţile româ-neşti s-au adaptat în general bine la provocările economice din ultimii câţiva ani, când a avut loc tranziţia de la boomul economic post-aderare la recesiune. Îmbunătăţirea fluxului de numerar şi adaptarea operaţiunilor pentru a răspunde unor nevoi diferite au fost esenţiale pentru a face faţă recesiunii şi pentru a putea beneficia de redresarea economică, atunci când aceasta va avea loc".

Şerban Toader, Senior Partner la KPMG în Romania, adaugă: "Recesiunea globală a afectat şi economia României, dar programul de reforme susţinut de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială a contribuit la atenuarea dezechilibrelor şi pregătirea terenului pentru adoptarea măsurilor de redresare. Mai există însă probleme de rezolvat.

În mod deosebit, guvernul trebuie să ia măsuri pentru a îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor europene şi a le utiliza pentru susţinerea proiectelor de infrastructură, de care este atât de mare nevoie în ţară. Dar există cu certitudine un potenţial de creştere. Un raport recent al Băncii Mondiale a sugerat că România are şanse să fie prima ţară între cele zece state emergente din Europa de Est ale Uniunii Europene care se va dezvolta în viitorul apropiat, ceea ce înseamnă numeroase oportunităţi pentru investitori".

Dacă ne uităm la sectoarele de activitate menţionate în cadrul sondajului, vom avea o imagine asupra problemelor specifice fiecărui domeniu economic.

De exemplu, majoritatea covârşitoare a producătorilor care au participat la sondaj au fost de părere că agenda de dezvoltare în viitor va fi caracterizată de o serie de factori ca de exemplu continuarea globalizării şi pătrunderea pe pieţele emergente (90 %). Respondenţii au fost de acord că principala caracteristică a viitoarelor lanţuri de aprovizionare va fi o flexibilitate crescută şi capacitatea de a opri şi a relua imediat procesul de aprovizionare.

Studiul oferă, de asemenea, o imagine fascinantă a schimbărilor necesare în sectorul public. De exemplu, 92% dintre respondenţi anticipează o mai mare implicare a sectorului privat în serviciile medicale publice, atât din perspectiva serviciilor medicale directe cât şi din cea a funcţiilor back office externalizate.