STUDIU MEDLIFE DESPRE COVID-19: "Este foarte puţin probabil ca pacienţii care au trecut prin boală să se poată reinfecta"

Echipa de cercetare MedLife anunţă primele rezultate ale unui nou studiu, prin care a obţinut o serie de informaţii asupra întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România. Cercetarea a fost derulată integral cu resurse umane şi operaţionale locale şi a implicat secvenţierea genoamelor virusului din diferite regiuni geografice ale ţării, atât de la pacienţi asimptomatici, cât şi simptomatici. Au fost secvenţiate 53 de probe provenite din 7 oraşe: Bucureşti, Galaţi, Slatina, Suceava, Cluj, Focşani şi Tulcea, scrie HotNews.ro.

Pe scurt:

Virusul care circulă pe teritoriul ţării are originea în Wuhan

Virusul SARS-CoV-2 s-a transmis în România trecând prin ţările europene. Acesta nu a ajuns direct din China, alte ţări din Asia, America de Nord sau de Sud

Majoritatea cazurilor de infectare din diverse zone ale ţării cu virusul SARS-CoV-2 se datorează, cel mai probabil, răspândirii locale şi mai puţin importului direct din afara ţării

S-a pus un accent important pe mutaţiile genei S, care se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutaţiile identificate la pacienţii din România arată că este puţin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienţii vindecaţi.

Nu este o teorie a conspiraţiei, virusul SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României provine cu certitudine din Wuhan

Cercetătorii MedLife au constatat că originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României se află în Wuhan, virusul din România având identitate de secvenţă de 99,97% cu virusul original identificat în China (în medie au fost identificate 9 mutaţii per genom, numărul maxim fiind de 13), conform sursei.

În plus, potrivit echipei de cercetare, noul coronavirus a ajuns în România în urmă răspândirii virusului din China trecând prin Europa. De altfel, datele analizate arată că mutaţiile detectate la virusurile secvenţiate de către echipa de lucru din România sunt similare cu cele identificate cel mai frecvent în Marea Britanie. Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine faptul că virusul a fost adus cu precădere din această zonă, întrucât mutaţiile identificate se găsesc şi în alte ţări din Europa.

"Echipele de cercetare depun eforturi uriaşe la nivel global pentru secvenţierea tulpinilor de SARS-CoV-2. Acest proces este foarte important pentru identificarea originii virusului, a surselor de provenienţă ale epidemiilor din diferite regiuni şi a dinamicii transmiterii intra şi intercomunitare. Înţelegerea modului de răspândire este esenţială pentru lupta pe care o ducem cu toţii împotriva acestui virus. Mai mult, secvenţirea genomului ar putea ajuta mult la dezvoltarea tratamentelor şi a vaccinurilor viitoare. Pentru acest studiu a fost folosită metoda de secvenţiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, fiind o metodă care permite secvenţierea completă a genomului viral", a spus biologul Dumitru Jardan, doctor în ştiinţe medicale, coordonator ştiinţific al studiului.

Pentru identificarea profilului viral specific României, studiul are la bază analiza mutaţiilor genetice ale virusului.

"Urmărirea diversităţii genetice a virusului ne permite pe de o parte să avem anumite informaţii epidemiologice cum ar fi - pe ce cale a ajuns la noi virusul. Acest lucru este posibil pentru că pe măsură ce virusul se răspândeşte, el adună mutaţii şi urmărind aceste mutaţii care ar putea să fie specifice anumitor zone se poate vedea de unde a ajuns virusul într-o anumită regiune şi eventual se poate interveni pentru a opri această cale de răspândire. Pe de altă parte, este foarte importantă analiza mutaţiilor ce apar la virus. Pe parcursul epidemiei s-ar putea să apară anumite mutaţii care să facă ca oamenii infectaţi să dezvolte o boală mai gravă sau poate mai uşoară. În egală măsură, s-ar putea să apară mutaţii noi care ar putea să îi permită virusului reinfecţia persoanelor care deja au trecut prin boală şi sunt imuni la varianta mai "veche" a virusului. Mai mult, mutaţiile noi s-ar putea să facă virusul imun la eventualele tratamente dezvoltate de noi şi să facă vaccinurile ineficiente. În concluzie, virusul se adaptează permanent, de aceea studierea evoluţiei genomului virusului va fi tot timpul pe primul plan, dacă vrem să oprim această pandemie" a mai spus Dumitru Jardan, biolog, coordinator ştiinţific al studiului.

Cel mai probabil, răspândirea virusului SARS COV 2 în România s-a făcut local, prin transmitere intracomunitară la nivelul regiunilor ţării

Echipa de cercetare MedLife a evaluat în cadrul studiului şi modalitatea de răspândire a virusului pe teritoriul ţării, iar datele analizate atestă că transmiterea noului coronavirus s-a făcut în cea mai mare parte local.

"Pe lotul nostru de studiu s-a observat că în fiecare focar diversitatea genetică a virusurilor este relativ mică, fiind detectate diferenţe notabile mai degrabă între focare, ceea ce înseamnă că în fiecare focar au fost puţini oameni care au adus virusul din afara ţării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară. Acest lucru se datorează, probabil, şi restricţiilor de circulaţie impuse în această perioadă" a mai spus biologul Dumitru Jardan.

În acest moment, este foarte puţin probabil ca pacienţii care au trecut prin boală să se poată reinfecta

În cadrul aceluiaşi studiu s-a pus un accent important pe mutaţiile genei S, mutaţiile careia se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutaţiile identificate la pacienţii din România arată că este puţin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienţii vindecaţi.

"Gena S este cea mai importantă genă pentru infecţiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafaţa celulelor umane, aceasta fiind deseori ţinta unui răspuns imun antiviral. Mutaţiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susţin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecţie. În viitor însă situaţia s-ar putea modifica. Cercetătorii la nivel mondial studiază îndeaproape modificările care apar la nivelul acestei gene pentru a identifica din timp dacă virusul a suferit această mutaţie, aceasta fiind cea care ar putea totuşi duce la o reinfecţie" a mai spus biologul Dumitru Jardan.

Nu în ultimul rând, secventierea genomului pentru acest virus a permis verificarea metodei de detectare a virusului SARS-CoV-2 folosită în Sistemul Medical MedLife. Metoda utilizată la pacient se bazează pe identificarea unor secvenţe din genomul virusurilor, iar mutaţiile care pot apărea în aceste secvenţe interferă cu funcţionarea testului. Echipa de studiu a arătat că mutaţiile identificate la pacienţii din România nu interferă cu metoda folosită. În consecinţă, a fost validat faptul că virusul nu a suferit mutaţii care să îl facă mai greu detectabil.

MedLife îşi propune să monitorizeze constant prin secvenţiere cazurile de SARS-CoV-2 din România pentru o mai bună caracterizare a virusurilor care circulă pe teritoriul ţării.

"MedLife va monitoriza secvenţa recunoscută de anticorpi pentru a descoperi dacă pacienţii care au trecut prin boală se pot reinfecta sau dacă sunt protejaţi de un eventual vaccin. Este foarte important să monitorizăm dacă virusul care circulă pe teritoriul României suferă mutaţii care să îl facă rezistent la vaccinurile şi tratamentele care vor apărea" a spus Mihai Marcu, Preşedinte & CEO MedLife Group.

Considerăm că în următoarea perioadă curba infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 în România va continua să crească. Mediul de afaceri, cu precădere marii angajatori, şi administraţiile publice centrale şi locale trebuie sa privească cu mare precauţie relaxarea suplimentară a restricţiilor ce previn răspândirea bolii

MedLife a derulat în aprilie primul studiu cu privire la imunizarea naturală a populaţiei în urma căruia s-a constatat că sub 2% dintre români au dobândit imunitate natural pentru virusul SARS CoV2. În acest moment compania are în derulare al patrulea studiu în parteneriat cu Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş privind dinamica anticorpilor dobândiţi natural pentru COVID 19 în cazul pacienţilor infectaţi. Potrivit reprezentaţilor companiei, primele rezutate vor fi comunicate în următoarele săptămâni, eşantionul folosit în acest studiu fiind mai mare decât cel folosit în studiul specialiştilor chinezi.

"O latură diferită este cea a infectărilor. În acest moment numărul infectărilor comunitare este într-o evidentă creştere. În fapt, în urmă cu două săptămâni, deşi se înregistrau zilnic sub 200 de cazuri, MedLife a luat legătura cu Ministerul Sănătăţii şi Direcţia pentru Sănătate Publică pentru a semnala iminenta creştere a cazurilor, bazată pe distribuţia probelor pozitive, prin cazuri mai degrabă izolate decât focalizate, caracteristice răspândirii comunitare. Considerăm că mediul de afaceri, cu precădere marii angajatori, şi administraţiile publice centrale şi locale trebuie sa privească cu mare precauţie relaxarea suplimentară a restricţiilor ce previn răspândirea bolii. Cu siguranţă o eventuală creştere a numărului de testări şi o adâncire a anchetelor epidemiologice va duce la identificarea unui număr mai mare al cazurilor respectiv la stingerea graduală a răspândirii comunitare. Există şi o responsabilitate importantă a cetăţenilor, a fiecărui individ, care ţine de educaţie şi de maturitatea socială. Avem o mare şansă ca ţară să ieşim cu fruntea sus din lupta cu acest flagel" a declarat Mihai Marcu Preşedinte şi CEO MedLife Group.

"Salutăm intenţia Ministerului Sănătăţii de a reduce numărul zilelor de internare al pacienţilor asimptomatici. Sunt cel puţin două motive importante: în felul acesta va scădea considerabil rezistenţa românilor de a se testa întrucât reprezintă o confirmare fermă a faptului că nu vor fi nevoiţi să rămână spitalizaţi o perioadă îndelungată, detaliu extrem de important mai ales pentru angajatorii care au salariaţi în producţie, şi în plus, se va face o economie a numărului de teste necesare pentru monitorizarea pacienţilor asimptomatici vindecaţi, crescând în felul acesta numărul de teste alocate pentru anchetele epidemiologice", a adăugat Mihai Marcu.

"Dincolo de evoluţia acestei pandemii, suntem foarte mândri că într-un moment în care toate ţările şi-au închis graniţele pentru a-şi proteja resursele şi infrastructura internă, o companie românească a reuşit să desfăşoare studii de o asemenea anvergură exclusiv cu specialişti şi resurse locale, întreaga cercetare fiind făcută de divizia de cercetare MedLife, respectiv de specialişti români" a spus Mihai Marcu, Preşedinte & CEO MedLife Group.

*•

MedLife a încheiat prima etapă a studiului privind secvenţierea genomului virusului SARS-CoV-2. Compania va monitoriza mutaţiile genetice lunar în focarele relevante pentru a identifica dacă nu apar alte mutaţii şi dacă nu este importantă şi o altă tulpină decât cele europene care s-ar putea comporta epidemiologic diferit. La această etapă, MedLife a finalizat deja secvenţierea unui al doilea lot de 50 de probe şi urmează să facă publică o analiza a acestora în cursul lunii iulie.