STUDIU: Peste 60% dintre jurnalişti consideră că nu sunt bine informaţi de către birourile de presă cu care lucrează

Circa 62% dintre jurnalişti consideră că nu sunt bine informaţi de către birourile de presă cu care lucrează, aceştia afirmând că purtătorii de cuvânt ascund, de cele mai multe ori, intenţionat adevărul, prezintă informaţia trunchiat, sunt numiţi pe criterii politice şi sunt interesaţi mai mult de publicitatea gratuită, distorsionând adevărul în detrimentul prezentării adevărului opiniei publice.

Majoritatea jurnaliştilor din România (42%) au o atitudine neutră atunci când vine vorba de relaţiile profesionale pe care le au cu purtătorii de cuvânt, 32% au o atudine poziţivă şi 26% - o atitudine negativă, arată studiul "Perception of Journalists on the role of Public Relations", realizat de doctorii în ştiinţe Tănase Tasenţe, Mihaela Sandu şi Nicoleta Grasu şi publicat în revista de specialitate cotată la nivel internaţional, Acta Universitatis Danubius. Communicatio.

Totodată, majoritatea participanţilor la studiu (72%) consideră că sarcina principală a purtătorului de cuvânt este să satisfacă nevoile de informare ale jurnaliştilor, însă 86% dintre jurnalişti cred că aceştia îşi respectă sarcinile într-un procent foarte redus, cuprins între 0 şi 50%. De asemenea, 62% dintre respondenţi consideră că nu sunt bine informaţi de către birourile de presă cu care lucrează şi consideră că în perioadele de criză există informaţii pe care organizaţiile fie nu vor să le divulge (68%), fie le divulgă dar le distorsionează conţinutul (32%). În procent destul de mare (46%) respondenţii consideră că relaţioniştii sunt în mare măsură dependenţi de mass-media, 36% consideră că aceştia sunt în foarte mare măsură dependenţi şi doar 18% dintre respondenţi consideră că relaţioniştii sunt în mică măsură dependenţi de mass-media.

"Considerăm că birourile de presă ar trebui să se profesionalizeze în relaţia cu jurnaliştii. PR-iştii ar trebui să înţeleagă că reprezentanţii mass-media sunt partenerii lor în tot acest proces, iar ascunderea adevărului pe termen scurt, doar pentru a rezolva o criză de moment, va deteriora pe termen lung relaţia cu aceştia. S-a constatat că nivelul profesionalizării mass-media este unul destul de ridicat, iar majoritatea jurnaliştilor români descoperă imediat când specialiştii în relaţii publice încearcă să-i manipuleze - prezentând informaţia trunchiat sau ascunzând intenţionat adevărul", declară coordonatorul studiului - Tasenţe Tănase, doctor în ştiinţele comunicării şi directorul general al Plus Commnication,.

La chestionarul online au răspuns 50 de jurnalişti de la 42 de instituţii mass-media centrale şi locale, având o medie de vârstă de 36 de ani şi o medie a experienţei în domeniul mass-media de 11,8 ani. Din punctul de vedere al funcţiilor deţinute de respondenţi, eşantionul se prezintă astfel: 12% au funcţie de director, 24% au funcţia de redactor-şef, 14% sunt editori, 34% sunt reporteri.