STUDIU PWC:  "Ţara noastră ocupă locul 20 în UE, în funcţie de gradul de acoperire forestieră"

Ţara noastră ocupă doar locul 20 în Uniunea Europeană în funcţie de gradul de acoperire forestieră, la finalul anului 2015, suprafaţă forestieră reprezentând 29% din suprafaţa totală a terenurilor ţării, în creştere cu 2% faţă de 1990, potrivit unui studiu realizat de către PricewaterhouseCoopers România.

Conform raportului, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE, de 37%, şi sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000, de 40%.

Analiştii PwC mai susţin: "România are circa 2,2 milioane hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparaţie, ţările UE cu cea mai mare suprafaţă de pădure şi cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia, cu 28 milioane hectare, 64% acoperire, şi Finlanda, cu 22,2 milioane hectare, 66% acoperire, ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată".

În plus, Bogdan Belciu, partener, consultanţă pentru management, PwC România, a declarat: "Din punct de vedere al gradului de acoperire al terenului, ţara noastră are o suprafaţă agricolă foarte mare. Dacă ne uităm la împărţirea suprafeţei totale pe suprafaţă vedem că terenul forestier reprezintă la nivelul anului 2016, 29% din teritoriul României, în creştere faţă de anii 90, unde era 27%. România are 60% din suprafaţă acoperită cu terenuri agricole. Doar 11% din suprafaţa ţării noastre are o altă destinaţie decât forestier sau agricol, acest procent fiind printre cele mai mici din Uniunea Europeană".

• Suprafaţa forestieră naţională este la cel mai ridicat nivel din 1929

România deţine a opta cea mai mare suprafaţă împădurită din UE, iar, la finalul anului trecut, suprafaţa forestieră naţională era de 6,86 milioane hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafaţa forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% faţă de 1990, arată studiul PwC.

Totodată, ponderea suprafeţei împădurite destinată exploatării în suprafaţa totală împădurită a fost de 67% în 2015, în scădere de la 88% în 1990.

Domnul Belciu a punctat două ţări care reuşesc să exploateze "mult mai eficient" suprafaţa împădurită: "Austria, în mod constant în ultimii zece ani exploatează undeva la 97%, dar şi Germania care exploatează 93%-94% din suprafaţa totală".

Acesta a mai spus că nici din punct de vedere al infrastructurii forestiere nu stăm mai bine, densitatea de drumuri forestiere pe un hectar de pădure fiind de 6 metri de drum forestier pe hectar în România, faţă de Franţa - 26 metri pe hectar de pădure, Austria - 36 metri pe hectar de pădure, Elveţia şi Germania - 40-45 metri, adăugând: "Aceste probleme ale infrastructurii au un impact semnificativ asupra modului în care este exploatată masa lemnoasă din România. Pe de-o parte scade mult productivitatea, în momentul în care accesul este dificil, impactul este negativ asupra exploatării".

Bogdan Belciu a precizat: "România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea forţei de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unităţi de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efecuate de către un angajat cu normă întreagă)/1.000 ha, dublu faţă de media europeană de 4,3 ULA/1.000 ha. Printre motivele productivităţii scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere şi tehnologia de recoltare depăşită. În ţările membre UE, în medie, un singur angajat din administraţia publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult faţă de suprafaţa gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România."

• Belciu: "Suprafaţa afectată de exploatări a scăzut cu 38%, în ultimii 25 de ani"

"Suprafaţa afectată de exploatări a scăzut cu 38%, în ultimii 25 de ani", a mai spus Bogdan Belciu.

Întrebat despre modul în care se corelează această informaţie cu faptul că multe organizaţii de mediu reclamă defrişări ilegale masive pe teritoriul României, el a afirmat că defrişările se realizează de regulă în zone vizibile, din lipsa infrastructurii, ceea ce distorsionează imaginea privind dimensiunea fenomenului.

Domnul Belciu a menţionat: "Foarte multă lume poate face multe afirmaţii, dar datele obiective şi statistice asta arată. Problemele legate de infrastructură fac accesul dificil, iar lumea defrişează cel mai mult din zone vizibile. Astfel că s-a creat o imagine artificială a defrişărilor masive în zone vizibile. Se creează un dezechilibru în ceea ce priveşte tipul arborilor, vârsta, dar în mod cert aceasta este o explicaţie".

Potrivit acestuia, PwC a folosit informaţii colectate de la Institutul Naţional de Statistică (INS), Eurostat şi Inventarul Forestier Naţional.

Reprezentantul PwC a mai spus că nu deţine date privind defrişările ilegale:

"Piaţa neagră este semnificativă. Este dificil de estimat, ca orice piaţă neagră, dar e clar că există, fiind vizibilă în diferite zone. Este drept că şi procedurile pentru intrarea în conformitate sunt relativ dificile, iar partea administrativă poate creşte în productivitate şi eficienţă".

Potrivit raportului, contribuţia directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu, între 1,1% şi 1,5%, iar,

din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul uniunii Europene, 1,1% comparativ cu media UE de 0,4%.

Dacă se consideră şi efectul indirect şi cel indus asupra economiei, industria silvică şi de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB, mai arată documentul.

Conform acestuia, sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe şi indirecte asupra economiei, iar în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, şi alte 186.000 de persoane în sectoare conexe.

Potrivit studiului PwC, investiţiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de euro pe an.

Totuşi, ţara noastră s-a situat, în 2015, pe locul 6 în ceea ce priveşte raportul dintre volumul de lemn şi suprafaţa forestieră disponibilă pentru exploatare, 280 metri cubi/ha, cu mult peste media UE de 172 metri cubi/ha, potrivit analiştilor.

Creşterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 metri cubi/ha/an, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, sau de circa 7,8 metri cubi/ha/an, în conformitate cu Inventarul Forestiere Naţional.

Domnul Belciu a adăugat: "Pădurea creşte natural între 5 şi 8 metri cubi/ha/an, în schimb exploatăm doar 1,45 metri cubi/ha/an. Este clar că există o diferenţă în favoarea creşterii şi dezvoltării masei lemnoase".

Studiul mai informează că, în 2014, România a fost al nouălea procesator şi comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat şi comercializat din Uniunea, de 420,4 milioane metri cubi, dar, cu un grad redus de exploatare forestieră, această contribuţie ar putea creşte.

În România, producţia de 15,1 milioane metri cubi a fost peste media UE de 14,5 milioane metri cubi, în timp ce doar o proporţie mică din lemnul brut recoltat a fost exportată, 0,5 milioane metri cubi, media exporturilor din Uniunea Europeană fiind de 1,7 milioane metri cubi, conform PwC.

Potrivit analiştilor, o mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire, 5 milioane de metri cubi în România, semnificativ mai mare faţă de media UE - 3,39 milioane metri cubi.

Bogdan Belciu a adăugat: "România exportă majoritatea producţiei sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanţul valoric. Astfel, ţara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară şi secundară pe lanţul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată: mobilier, locuinţe, construcţii. Este necesară o utilizare mai intensă a potenţialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creşterea volumului de lemn pe picior, dar şi a celui recoltat".

PricewaterhousCoopers este o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu peste 223.000 de specialişti care oferă servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri.