STUDIUL "ROMÂNIA ŞI ADERAREA LA ZONA EURO: ÎNTREBAREA ESTE, ÎN CE CONDIŢII!", COORDONAT DE DANIEL DĂIANU: "O aderare timpurie la Zona Euro prezintă riscuri majore"

Decalajul mare de dezvoltare între România şi Zona Euro este piedica esenţială în adoptarea monedei unice, este una dintre concluziile studiului "România şi aderarea la Zona Euro: Întrebarea este, în ce condiţii!", coordonat de Daniel Dăianu, care va fi prezentat astăzi.

Aderarea la zona euro (ZE), ce este prevăzută în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), trebuie să fie o decizie făcută în mod raţional, având în vedere învăţămintele ultimelor decenii şi problemele majore cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE), conform autorilor studiului, care apreciază: "Există beneficii ale apartenenţei la ZE, între care: favorizarea comerţului între economiile statelor membre, reducerea de costuri de tranzacţie, eliminarea riscului valutar, avantajul unei monede comune ca «adăpost» în condiţiile unor pieţe financiare cu mişcări de capital destabilizatoare; aderarea ar putea accentua inserarea în reţele industriale europene de bază, proces favorizat de aderarea la UE. Aderarea ar semnifica şi apartenenţa la primul cerc concentric al Uniunii; ar avea, deci, o dimensiune geopolitică accentuată în lumina incertitudinilor aduse de ultimii ani, inclusiv de rezultatul referendumului din Regatul Unit al Marii Britanii şi de tendinţe centrifuge puternice în UE.

Pe de altă parte, argumentaţia ca această aderare să fie cât mai rapidă este de examinat la rece. Această examinare cere înţelegerea lecţiilor ce se desprind din criza ZE".

• Învăţăminte ale crizei zonei euro

Intervenţiile Băncii Centrale Europene (BCE) au evitat prăbuşirea ZE, se arată în studiul coordonat de Daniel Dăianu: "Dar aceste intervenţii nu pot ascunde defecte ale unei construcţii incomplete, ce au ieşit la lumină cu virulenţă după izbucnirea crizei financiare.

Marile lecţii ale crizei Zonei Euro, menţioante de autor sunt: - ZE nu a asigurat convergenţă suficientă între statele membre, de aici şi dezechilibre mari (decalajul de competitivitate) între Nord şi Sud; -Teza că ZE nu este o arie monetară optimă (cu economii compatibile structural) s-a dovedit corectă şi, a reliefat importanţa convergenţei reale si structurale; ZE nu are încă instrumente de amortizare a şocurilor asimetrice, cum se întâmplă într-o uniune monetară autentică (cum sunt SUA, de pildă, sau Germania ca stat federal); -Spaţiul de manevră (policy space) contează enorm în condiţiile unor şocuri adverse puternice, iar ZE permite acum numai devalorizări interne ca proces de corecţie, ceea ce este costisitor social şi politic.

În opinia autorilor studiului, sunt două pre-condiţii fundamentale pentru aderarea la Zona Euro: a) realizarea unei mase critice de convergenţă reală ex ante (înainte de aderare) şi, îndeplinirea unor condiţii de ordin structural; b) reformarea mecanismelor şi a aranjamentelor de politici (policies) ale ZE.

Aderarea va fi o decizie politică, care trebuie să se bucure de cat mai larg sprijin democratic al cetăţenilor, conform documentului citat.

"Alături de problema decalajelor economice, intervine funcţionarea defectuoasă a ZE, care are nevoie de alte mecanisme şi aranjamente de politici. Aceste două probleme fundamentale indică dimensiunea riscurilor unei aderări premature la ZE; o aderare timpurie prezintă riscuri majore", mai concluzionează autorii.

Aceştia mai arată că factorul esenţial de realizare a convergenţei reale este competitivitatea: "Analizele realizate în cadrul lucrării arată probleme comune din punct de vedere al competitivităţii pentru regiunea considerată. Astfel, distanţa faţă de standardele de referinţă ale Germaniei (ca cea mai performantă economie din Uniune) este una ridicată în ceea ce priveşte infrastructura, dezvoltarea instituţională, sofisticarea afacerilor şi mai ales inovarea. Distanţa cea mai mare este înregistrată de economia României, în vreme ce economia Cehiei se află la distanţa cea mai mică comparativ cu economia Germaniei".

Potrivit autorilor, dacă România şi-ar păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuşi să ajungă din urmă media ZE în 27 ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea atinge în 13 ani (diferenţialul ratei de creştere anuale faţă de ZE fiind de 2.5 puncte procentuale): "Dacă Romănia ar creşte economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024 (diferenţialul ratei de creştere anuale faţă de EZ fiind de 3.8 puncte procentuale)".

Studiul coordonat de Daniel Dăianu mai arată că este de salutat creşterea gradului de de-euroizare a economiei autohtone în ultimii ani, ceea ce ajută mecanismul de transmisie şi robusteţea economiei: "De-euroizarea trebuie să fie încurajată. De-euroizarea măreşte eficacitatea politicii monetare şi uşurează practicarea regimului de flotare controlată (managed floating) - efectul de venit şi avuţie, ca urmare a unei deprecieri este atenuat de scăderea euroizării - chiar dacă un «legacy effect» (reflex al stocului de credite denominate în euro) se simte încă în mod semnificativ".

În eventualitatea aderării României la ZE cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul unei inflaţii apreciabil mai ridicate decât în ZE, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul ZE şi, la o tendinţă de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s-a întâmplat în Spania şi Portugalia, potrivit srudiului: "Şi nu este clar dacă măsuri macro-prudenţiale ar fi suficient de eficace pentru a combate mişcări de capital nefavorabile".

Adevărata miză a adoptării euro în România nu trebuie să fie nici dacă, nici când, ci în ce condiţii, cum vom face acest pas, mai susţin autorii lucrării: "În esenţă, pentru ca aderarea României la euro să fie un succes pentru cetăţenii săi, considerăm că este nevoie de o masă critică de convergenţă reală şi structurală ex ante".

Aceştia mai consideră că România poate intra in Uniunea Bancară înainte de aderarea la ZE.