SUA:  Cinci poliţişti au fost inculpaţi pentru arestarea brutală a unui suspect care ulterior a decedat

Cinci poliţişti americani au fost inculpaţi pentru crimă şi încarceraţi joi, după ce, la începutul lunii ianuarie, au arestat un suspect, iar la câteva zile acesta a murit, familia acuzând că a fost vorba de brutalitate din partea poliţiei. Cazul, care aminteşte de cel al lui George Floyd, a generat din nou proteste, iar preşedintele Joe Biden a făcut un apel la calm. Toţi protagoniştii acestui caz - şi poliţiştii, şi victima - sunt afro-americani, transmite News.ro.

Incidentul s-a petrecut în Memphis, statul Tennessee, iar poliţiştii se confruntă cu mai multe acuzaţii, printre care crimă, lovire şi răpire. La 7 ianuarie, aceştia au încercat să îl aresteze pe Tyre Nichols, un afro-american în vârstă de 29 de ani, pentru o încălcare a regulilor de circulaţie. În timp ce ofiţerii s-au apropiat de suspect, a avut loc o "confruntare" şi "suspectul a fugit", a precizat poliţia într-un comunicat.

Tyre Nichols a fost în cele din urmă arestat, dar s-a plâns de dificultăţi de respiraţie şi a fost spitalizat. A murit trei zile mai târziu.

Detaliile arestării sale rămân neclare: există o înregistrare video a incidentului, dar aceasta nu a fost încă făcută publică. Însă, potrivit avocaţilor familiei lui Tyre Nichols, poliţia l-a bătut cu bestialitate. "A fost o bătaie directă, fără întrerupere, a acestui tânăr, timp de trei minute", a declarat avocatul Antonio Romanucci.

Avocaţii familiei victimei, printre care şi celebrul Ben Crump, au salutat punerea sub acuzare a agenţilor. Această veste "ne dă speranţă în timp ce continuăm să căutăm dreptate pentru Tyre", au comentat ei.

Cazul are o rezonanţă deosebită într-o ţară încă marcată de moartea lui George Floyd, în mai 2020, şi de protestele Black Lives Matter care au urmat, îndreptate împotriva rasismului şi a violenţei poliţiei.

Cei cinci poliţişti acuzaţi au fost concediaţi săptămâna trecută. Ancheta internă a poliţiei a arătat că, într-adevăr, a fost vorba de uz de forţă excesivă. Agenţii implicaţi au fost "direct responsabili pentru abuzul fizic asupra lui Nichols", a declarat miercuri şefa poliţiei din Memphis, Cerelyn Davis, afirmând că a fost "nu doar o eroare profesională, ci şi o lipsă de umanitate".

"Acest act a fost odios, iresponsabil şi inuman", a comentat ea.

Înregistrarea video a arestării, care a fost arătată familiei lui Tyre Nichols, urmează să fie făcută publică, probabil astăzi. "Mă aştept să fiţi indignaţi" când veţi vedea imaginile, a recunoscut Cerelyn Davis. De asemenea, şefa poliţiei a declarat că este probabil să fie organizate proteste şi a cerut "să nu se instige la violenţă sau la distrugere".

La rândul său, preşedintele american Joe Biden a făcut ieri un apel la calm. "Americanii sunt în doliu, Departamentul de Justiţie investighează şi în timp ce autorităţile îşi continuă activitatea, mă alătur familiei lui Tyre şi fac apel la proteste paşnice. Furia este de înţeles, dar violenţa nu este niciodată acceptabilă", a declarat Biden într-un comunicat, cerând, de asemenea, o "anchetă rapidă, completă şi transparentă" privind moartea tânărului.

"Moartea lui Tyre este un memento dureros că trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura că statul nostru de drept respectă promisiunea unei justiţii corecte şi imparţiale", a mai spus Joe Biden în declaraţia sa. Preşedintele democrat a îndemnat Congresul să adopte un proiect de lege privind reforma poliţiei, care a trecut de Camera Reprezentanţilor în 2021, dar nu a trecut de Senat.

De la uciderea afro-americanului George Floyd de un ofiţer de poliţie alb din Minneapolis, în mai 2020, Congresul american nu a reuşit să adopte nicio reformă ambiţioasă a poliţiei, nici măcar interzicerea practicii controversate ca agenţii să stea cu genunchiul pe gândul suspectului în timpul arestării.

Problema reformei poliţiei este o problemă majoră pentru electoratul afro-american şi una pentru care Joe Biden a făcut campanie în 2020.

Joe Biden a declarat până acum că "intenţionează să candideze din nou" la preşedinţie în 2024 şi a promis că îşi va face publică decizia la începutul anului 2023. Scandalul documentelor clasificate descoperite la un birou privat şi la reşedinţa sa este însă de natură să întârzie anunţarea acestei decizii.