English
• Războiul dintre Rusia şi Ucraina intră mâine în a 100-a zi de conflict
Războiul din Ucraina a continuat ieri cu bombardamente ale ruşilor asupra unui rezervor de acid azotic de la uzina chimică din Severodoneţk, în timp ce Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a anunţat că Germania va trimite rachete anti-aeriene moderne şi sisteme radar. Totodată, Joe Biden a anunţat că SUA va furniza sisteme de rachetă mai avansate şi muniţii de precizie Ucrainei, iar preşedintele francez Emanuel Macron a negociat cu Vladimir Putin o ridicare a blocadei impuse portului ucrainean Odesa.
• SUA trimit Ucrainei sistemele avansate de rachete HIMARS
Statele Unite au anunţat că vor livra Ucrainei sisteme avansate de lansatoare de rachete, sisteme HIMARS, care le vor permite forţelor ucrainene "să atingă mai precis obiective cheie pe câmpul de luptă", a scris preşedintele american Joe Biden într-un articol publicat de The New York Times, potrivit AFP.
HIMARS este un sistem mobil de lansatoare de rachete - montat pe vehicule blindate uşoare - care poate lansa mai multe rachete simultan. Armatele rusă şi ucraineană folosesc deja instrumente similare, dar sistemele americane au o rază de acţiune şi o precizie mai mare. Cele care urmează să fie livrate Kievului pot lovi cu precizie ţinte aflate la o distanţă de aproximativ 80 km, potrivit unui oficial de la Casa Albă.
Sistemele HIMARS care vor fi livrate Ucrainei nu vor fi însă echipate cu rachete tactice ATACMS, care au o rază de acţiune de 300 de km, rachete care ar putea lovi în interiorul Rusiei, au mai dat asigurări oficialii americani.
Totodată, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că Germania este în proces de elaborare a unui acord cu Grecia prin care Atena va livra Ucrainei echipamente militare vechi şi va primi transportoare blindate din Germania pentru a acoperi deficitul. Totodată, Scholz a spus că Germania va trimite Ucrainei rachete antiaeriene moderne şi sisteme radar pentru localizarea artileriei inamice. Este vorba despre sistemul de apărare sol-aer cu rază medie de acţiune IRIS-T, dezvoltat de Germania împreună cu alte naţiuni NATO.
De asemenea, ieri, Danemarca a votat prin referendum aderarea sa la politica de apărare a Uniunii Europene.
• Moscova: Decizia SUA de a furniza Ucrainei sisteme avansate de rachete creşte riscul unei confruntări directe între Rusia şi NATO
Decizia SUA de a livra Ucrainei sisteme avansate de rachete HIMARS este "extrem de negativă" şi va creşte riscul unei confruntări directe între Rusia şi NATO, a reacţionat ieri ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă rusă RIA.
"Faptul că Statele Unite, în fruntea unui grup de state, sunt angajate într-o alimentare intenţionată cu arme a regimului de la Kiev este un lucru evident", a spus Riabkov.
Rusia a mai anunţat ieri că a finalizat testarea rachetei de croazieră hipersonice Zircon şi o va desfăşura înainte de sfârşitul anului pe o nouă fregată a Flotei Nordului. Preşedintele Vladimir Putin a descris Zircon ca parte a unei noi generaţii de sisteme de arme de neegalat, capabilă să zboare cu viteze de nouă ori mai mari decât viteza sunetului.
• Volodimir Zelenski susţine că ucrainenii au progresat în Harkov şi Herson, ruşii distrug instalaţiile industriale din Severodoneţk
Forţele ucrainene au înregistrat un oarecare succes în apropierea oraşului Herson, din sudul Ucrainei, şi avansează în anumite părţi ale regiunii Harkov, la est de Kiev, a afirmat ieri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
"Apărătorii noştri dau dovadă de cel mai mare curaj şi rămân stăpâni pe situaţia de pe front în ciuda faptului că armata rusă are un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte echipamentul şi numărul soldaţilor", a spus Zelenski într-o alocuţiune publicată în timpul nopţii de marţi spre miercuri.
De asemenea, un atac aerian al forţelor ruse a vizat ieri un rezervor de acid azotic de la uzina chimică din oraşul Sieverodoneţk, potrivit şefului administraţiei militare regionale Lugansk, Serghei Gaidai, citat de g4media.ro. De asemenea, oficialul ucrainean a postat fotografii cu un nor mare şi roz care plana deasupra clădirilor rezidenţiale din oraş.
În acelaşi timp, acesta a precizat că forţele ruseşti "îşi consolidează poziţiile" în centrul oraşului Severodoneţk, oraş strategic din estul Ucrainei, capitala administrativă a regiunii Lugansk. Aproape 70% din oraş este ocupat de forţele ruseşti şi de luptători ceceni, care au început să distrugă infrastructura şi instalaţiile industriale.
Totodată, Interfax, agenţia de presă rusă, a anunţat ieri că forţele nucleare ruseşti sunt pe cale să efectueze manevre în regiunea rusă Ivanovo.
• Ucraina susţine că aproape 31.000 de soldaţi ruşi au murit, de la începutul invaziei
Ministerul ucrainean de Interne a afirmat ieri că, de la începutul invaziei, 30.700 de soldaţi ruşi au murit în conflict, potrivit BFM TV, citat de g4media.ro.Cu toate acestea, nu se precizează numărul de morţi de partea ucraineană. Recent, preşedintele Zelenski a declarat că Ucraina pierde între 60 şi 100 de militari zilnic, în luptele din est.
Potrivit ministerului ucrainean de Interne, armata ucraineană a distrus 1.361 de tancuri ruseşti şi 3 343 vehicule blindate. De asemenea, este revendicată doborârea a 208 avioane ruseşti şi a 175 de elicoptere.
De asemenea, autorităţile ucrainene au afirmat ieri că peste 50.000 de ucraineni au fost ucişi în Mariupol, în urma asediului şi bombardamentelor forţelor ruseşti.
• Macron i-a propus lui Putin o ridicare a blocadei impuse portului ucrainean Odesa printr-o rezoluţie ONU
Preşedintele francez Emanuel Macron a anunţat că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin adoptarea unei rezoluţii ONU cu privire la o ridicare a blocadei ruse în portul Odesa, cu scopul de a permite exportul cerealelor ucrainene blocate de ruşi în acest port, potrivit AFP, citată de News.ro.
"I-am propus, în discuţia pe care am avut-o împreună cu cancelarul german Olaf Scholz, sâmbătă, preşedintelui Putin, să luăm iniţiativa unei rezoluţii la ONU pentru a stabili un cadru foarte clar al acestei operaţiuni", a anunţat şeful statului francez, la finalul summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, dedicat Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a reacţionat pozitiv ieri, afirmând că Rusia este gata să faciliteze exporturile de grâu ale Ucrainei.
Totodată, ieri, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi-a exprimat dorinţa ca preşedintele francez Emanuel Macron, care nu a mai fost în Ucraina de la începutul invaziei ruse, să facă o vizită la Kiev înainte de încheierea preşedinţiei franceze a Consiliului UE, pe 30 iunie. "Este binevenit, indiferent când. Ar fi bine ca domnul Macron să vină în timpul preşedinţiei franceze a UE, iar cel mai bine ar fi să vină cu alte livrări de arme pentru Ucraina; iată cel mai valoros ajutor pe care îl putem primi din partea Franţei", a spus Dmitri Kuleba într-un interviu acordat canalului francez LCI.
Preşedintele Emanuel Macron a vizitat Moscova şi apoi Kievul pe 7 şi 8 februarie, înaintea invaziei ruse din 24 februarie. De asemenea, este unul din puţinii şefi de stat europeni care continuă să dialogheze în mod regulat cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
