Sudanul devastat de război se confruntă în prezent cu o foamete din ce în ce mai severă

Un război început în Sudan în 2023 şi soldat cu numeroase victime a devastat ţara şi ameninţă să se transfome într-o tragedie umanitară şi mai mare, pe măsură ce foametea se instalează în tot mai multe regiuni, scrie Al Jazeera.

Sudanul devastat de război se confruntă în prezent cu o foamete din ce în ce mai severă, a avertizat un raport redactat de un grup independent de experţi în securitate alimentară, susţinut de ONU.Raportul Comitetului de analiză a foametei (FRC) spune că foametea este deja prezentă în cinci zone, inclusiv în cea mai mare tabără de refugiaţi din Sudan, Zamzam, în provincia Darfurul de Nord.

Foametea se va extinde probabil în alte cinci zone, în lipsa unor măsuri. Conform raportului, 24,6 milioane de sudanezi - jumătate din populaţie - se confruntă cu penurie alimentară acută.

"Foametea este cea mai extremă manifestare a suferinţei umane, reprezentând un colaps catastrofal al sistemelor şi resurselor esenţiale pentru supravieţuire", a spus raportul FRC."Nu este vorba doar de o lipsă de hrană, ci de o distrugere profundă a sănătăţii, a mijloacelor de subzistenţă şi a structurilor sociale, lăsând comunităţi întregi într-o stare de disperare", a avertizat FRC.

"În zonele cu o intensitate ridicată a conflictului, ostilităţile au perturbat grav activităţile agricole, ceea ce a dus la abandonarea culturilor de către fermieri, la jafuri şi la distrugerea stocurilor", a mai spus raportul.

Sudanul a fost mult timp unul dintre cei mai mari producători agricoli din Africa de Est. Însă terenurile agricole au devenit acum câmpuri de luptă.Raportul a fost publicat marţi, în ciuda eforturilor continue ale guvernului sudanez de a perturba procesul de analiză a penuriei de alimente.

Luni, guvernul a anunţat că îşi suspendă participarea la sistemul global de monitorizare a foametei, afirmând că raportul emite "rapoarte nesigure care subminează suveranitatea şi demnitatea Sudanului".

"Unul dintre cele mai tulburătoare războaie ale secolului XXI"

Războiul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, pe fondul unei lupte pentru putere între armata sudaneză (SAF) şi forţele paramilitare de sprijin rapid (RSF), înainte de o tranziţie planificată către un regim civil.

Asta după ce cele două forţe nu s-au pus de acord cu privire la modul de împărţire a puterii în urma unei lovituri de stat militare de la sfârşitul anului 2021.SAF are aproximativ 200.000 de oameni, este condusă de Abdel Fattah Burhan şi funcţionează mai mult ca o armată regulată.

Se estimează că RSF are între 70.000 şi 100.000 de membri şi este condusă de Mohammed Hamdan Dagalo, mai bine cunoscut sub numele de Hemedti, şi funcţionează mai degrabă ca o forţă de gherilă.

Ambele părţi au comis abuzuri care pot constitui crime de război, inclusiv atacarea civililor, a declarat în septembrie o misiune de anchetă a ONU.Violenţele au alungat 11 milioane de oameni din casele lor şi au declanşat cea mai mare criză a foametei din lume, potrivit ONU. Aproape 25 de milioane de oameni - jumătate din populaţia Sudanului - au nevoie de ajutor.

"Acesta este unul dintre cele mai tulburătoare războaie ale secolului XXI la care asistăm acum", a declarat pentru Al Jazeera Justin Lynch, un consultant independent pentru Sudan, afirmând că războiul a intrat într-o «nouă fază de brutalitate».

Cea mai mare parte a violenţelor din timpul războiului a avut loc în Khartoum, potrivit ACLED, unde locuitorii spun că sute de morminte au apărut lângă case.

Negocierile de pace conduse de SUA nu au avut până acum niciun rezultat.Pe măsură ce războiul a avansat, numărarea morţilor a devenit tot mai mult o provocare.

Chiar şi pe timp de pace, multe decese nu sunt înregistrate în Sudan, spun cercetătorii. Iar pe măsură ce luptele s-au intensificat, oamenii au fost izolaţi de locurile în care se înregistrează decesele, inclusiv spitalele, morgile şi cimitirele.

Întreruperile repetate ale serviciilor de internet şi de telecomunicaţii au făcut ca milioane de oameni să nu poată lua legătura cu lumea exterioară.

Armata sudaneză şi RSF s-au acuzat reciproc pentru bilanţul civililor din război. Purtătorul de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Nabil Abdallah, a declarat că RSF "nu a ezitat din primul moment să ţintească civili".

Într-o declaraţie pentru Reuters, RSF a declarat că decesele din Khartoum au fost cauzate de "atacuri aeriene deliberate", "bombardamente de artilerie şi atacuri cu drone", cauzate de arme deţinute doar de armată.

"Un război împotriva femeilor"

În tot acest timp, Organizaţia Naţiunilor Unite a documentat o creştere "alarmantă" a agresiunilor sexuale şi a violurilor din partea combatanţilor, în mare parte bărbaţi, în marea lor majoritate RSF, notează un raport al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR).

Multe solicitante de azil au raportat că au fost răpite, atacate, violate sau au fost martore la alte forme de violenţă bazată pe gen.

Războiul din Sudan "este de fapt un război împotriva femeilor", a declarat pentru CFR ofiţerul umanitar şef al Cooperative for Assistance and Relief Everywhere (CARE) International, Deepmala Mahla.

Violenţele au urmat, de asemenea, din ce în ce mai mult liniile etnice.

Tribul Masalit a fost ţinta principală a violenţelor din partea grupurilor rivale în mare parte arabe, precum RSF şi miliţiile aliate guvernului, care au dus o campanie de crime şi tortură pentru a alunga aproximativ 540.000 de membri Masalit din casele lor din regiunea El Geneina.

Bilanţul parţial al morţilor, mai mare decât cel estimat anterior

Câţi oameni au fost ucişi în total în Sudan este greu de spus. Potrivit unui studiu din noiembrie, numărul persoanelor care au murit în război este probabil mult mai mare decât estimările anterioare.

În noiembrie, studiul publicat de Grupul de cercetare pentru Sudan al Şcolii de igienă şi medicină tropicală din Londra, a estimat că peste 60.000 de persoane au murit numai în regiunea Khartoum în primele 14 luni de război.

Studiul a constatat că 26.000 de persoane au murit ca urmare directă a violenţelor şi a observat că foametea şi bolile devin din ce în ce mai mult principalele cauze de deces raportate în Sudan.

Abdulazim Awadalla, manager de program la Asociaţia medicilor sudanezi americani, a declarat că estimarea pare credibilă.

"Numărul ar putea fi chiar mai mare", a spus el, citat de Al Jazeera, menţionând că malnutriţia a slăbit imunitatea, făcând oamenii mai vulnerabili la infecţii. "Bolile simple ucid oameni" a spus el.

Cifrele depăşesc cu mult alte estimări, inclusiv cea a proiectului Armed Conflict Location & Event Data (ACLED), un grup de monitorizare a crizelor citat de Organizaţia Naţiunilor Unite, care estimează numărul de morţi din întreaga ţară la 20.178 în aceeaşi perioadă.

Un subiect mai degrabă ignorat

În ciuda amplitudinii conflictului şi a efectelor sale asupra populaţiei, organizaţiile umanitare au sesizat în mai multe rânduri că Sudanul nu atrage atenţia internaţională. Majoritatea politicienilor nu menţionează niciodată Sudanul. Nu există demonstraţii în masă pe străzi, nu există hashtag-uri pe reţelele sociale, a observat The Guardian într-un text dedicat acestui subiect.

Kate Ferguson, de la organizaţia umanitară Protection Approaches, a explicat pentru cotidianul britanic că face eforturi pentru a împinge politicienii să se concentreze pe acest război, dar că nu are mult succes.

Problemele de abordare sunt multiple. În primul rând, situaţia este neclară.

În acest război civil, nu există niciun aparat de stat oficial, niciun minister al sănătăţii, care să publice cifre zilnice le morţilor. Nu există nici măcar o estimare aproximativă oficială a numărului total de morţi - putem vedea intervale care ajung la 150.000 sau mai mult - deoarece nimeni nu numără toţi morţii.

Nici ONG-urile internaţionale nu pot face acest lucru deoarece, spune Ferguson, "nimeni nu are echipe mari pe teren". Grupurile locale fac tot posibilul, dar "lumea nu le ascultă", a spus ea. Acest lucru este valabil şi pentru mass-media, care este concentrată pe alte conflicte - cel din Orientul Mijlociu şi cel din Ucraina, spre exemplu.

De asemenea, este clar că natura conflictului din Sudan, un război civil, înseamnă că nu există un guvern unic, o figură a lui Volodimir Zelenski, pe care străinii să o susţină. Cercetările anterioare au arătat că războaiele civile primesc mai puţină atenţie decât conflictele în care o ţară atacă altă ţară.

Un alt factor care îngreunează lucrurile în Sudan este implicarea actorilor internaţionali, unii dintre ei fiind consideraţi aliaţi şi parteneri comerciali importanţi de către statele occidentale, au spus experţii citaţi de Deutsche Welle.

Se ştie spre exemplu că Arabia Saudită şi Egiptul susţin SAF, în timp ce Emiratele Arabe Unite sprijină RSF.

Natura complexă a conflictului este şi ea un argument, faptul că nu există o tabără bună şi una rea. Observatorii conflictului au subliniat de asemenea că, cel mai probabil, subiectul nu atrage atenţia foarte mult deoarece se desfăşoară în Africa - departe de interesele occidentale.