Ţara noastră a fost notificată de Comisia Europeană pentru netranspunerea în legislaţia naţională a Directivei Tutunului (40/2014), după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei. Astfel, autorităţile europene au cerut clarificări de la Guvernul nostru pentru faptul că au întârziat preluarea reglementărilor europene din domeniul tutunului, toate ţările membre având obligaţia să transpună Directiva Europeană încă din 20 mai 2016.
CE nu s-a sesizat doar în legătură cu România, ci a trimis notificări şi altor 17 state membre UE pentru netranspunere la timp sau transpunere incompletă a Directivei Tutunului.
Sursele citate ne-au explicat că acesta este primul pas al fazei preliminare de preinfringement, urmând ca răspunsul Guvernului să fie trimis CE în timp de două luni. După aceea, în alte două luni, va urma să primim o nouă notificare de la Comisie, dacă va mai fi cazul.
În acest moment, ţara noastră are deschise peste 50 de proceduri de preinfringement, ne-au mai spus sursele citate.
Încă din luna iunie, Ana Maria Ciobanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a anunţat că CE a solicitat să ştie care este stadiul transpunerii Directivei. Domnia sa a subliniat că oricând poate fi începută procedura de infringement împotriva ţării noastre, ca urmare a depăşirii termenelor de implementare. În caz de infringement, România ar putea să fie penalizată cu circa 1,8 milioane de euro, la care vor fi aplicate penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, a explicat doamna Ciobanu, care a menţionat că, până atunci, procedura presupune să trecem prin două etape, de avizare şi notificare, ce durează patru luni. Până în prezent, ţara noastră nu a fost penalizată cu sume de bani în urma unei proceduri de infringement, conform doamnei Ciobanu.
Reprezentanţii industriei tutunului evidenţiază că şi dacă am ajunge să plătim 1,8 milioane de euro, această sumă este mult mai mică decât taxele încasate la bugetul de stat de la industria tutunului (230 de milioane de euro pe lună) şi care ar urma să fie pierdute dacă producătorii nu se vor putea conforma noilor reglementări.
Procesul legislativ de transpunere a Directivei Tutunului se derulează pe două căi paralele - atât în Parlament, cât şi la Ministerul Sănătăţii (MS) - având loc discuţii pe marginea iniţiativei legislative în cadrul ambelor instituţii.
Acelaşi proiect de act normativ se află în dezbatere la Comisiile de Specialitate din Camera Deputaţilor - care este for decizional -, dar şi la MS, care a elaborat un proiect de Ordonanţă ce urmează să fie aprobat de Guvern.
În aceste condiţii, industria de profil este bulversată, solicitând, printre altele, o lege clară şi predictibilă publicată în Monitorul Oficial, norme de aplicare a acesteia şi un timp rezonabil pentru conformarea producţiei.
"Atâta vreme cât reglementările pot fi aplicate şi sunt clare, vom fi primii care vom dori să ne conformăm într-un orizont de timp rezonabil", spun reprezentanţii sectorului.
Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova si Bulgaria, ne-a transmis, ieri: "Sperăm ca Parlamentul să aprobe legea de transpunere în sesiunea de toamnă, iar intrarea în vigoare să fie prevăzută într-un timp rezonabil de la publicarea normelor de aplicare a legii, astfel încât să putem conforma producţia fără sincope".
La rândul său, Alexandra Olaru, Corporate Affairs Director Philip Morris în România, ne-a precizat: "Predictibilitatea este foarte importantă pentru companiile cu investiţii în România. Susţinem continuarea procesului legislativ în Parlamentul României, de îndată ce acesta îşi reia activitatea. În acest moment, în ciuda întârzierii faţă de data limită prevazută de Directivă, pledăm pentru acordarea unui termen rezonabil de adaptare a producţiei. Transparenţa procesului decizional este cu atât mai importantă în acest moment".
România poate evita posibilele penalităţi venite din partea Uniunii Europene provocate de întârzierea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene a Tutunului, dacă va fi stabilit un calendar de implementare clar şi transparent, care să ofere continuitate şi stabilitate pieţei legale de tutun, consideră Gemma Webb, General Manager în cadrul BAT România. Domnia sa a menţionat: "BAT România subliniază că îşi va putea adapta procesele de producţie în termen de trei luni de la adoptarea noii legislaţii, ceea ce va putea asigura constanţa încasărilor la bugetul de stat, precum şi o continuitate legislativă care nu va permite traficului ilicit să preia cererea existentă".
O situaţie în care cele două proiecte sunt discutate în paralel generează un mediu impredictibil în care companiile nu pot să-şi realizeze planul de afaceri sau cel de investiţii, arată Consiliul Investitorilor Străini (FIC), într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătăţii.
Reprezentanţii FIC subliniază: "În cazul în care Guvernul emite ordonanţa de urgenţă, producătorilor de tutun li se impune să modifice peste noapte tot ce ţine de ambalare şi etichetare pentru toate produsele aflate pe piaţa din România, indiferent de ţara în care acestea sunt produse. Aceste cerinţe legale sunt practic imposibil de realizat într-un termen atât de scurt şi vor genera întreruperi în sistemul de aprovizionare, care se va transforma în lipsa produselor legale pe piaţă. În acest context, posibilitatea ca produsele ilegale să completeze cererea de piaţă este foarte mare, creând astfel pierderi semnificative pentru bugetul de stat".
FIC apreciază că ar fi de dorit ca Guvernul României să menţină procedura demarată iniţial, permiţând astfel continuarea procesului legislativ în Parlament şi asigurându-se predictibilitatea şi transparenţa necesară funcţionării economiei de piaţă.