"Suntem la un pas de faliment, ca stat"

• Interviu cu avocatul Gheorghe Piperea, candidat independent la preşedinţie

Reporter: Sunteţi o personalitate în domeniul juridic. Ce v-a determinat să vreţi să faceţi şi politică şi, mai ales, să candidaţi pentru funcţia supremă în stat?

Gheorghe Piperea: Din 1990 şi până în prezent, scena politică s-a degradat constant. Domnul Silviu Brucan spunea că "nici după 20 de ani nu o să devenim o ţară civilizată". Ei bine, avea atât de multă dreptate, încât după 20 de ani de aşa-zisă tranziţie, România este, ca stat, nu ca ţară, în pre-faliment. Cu actuala clasă politică la timonă, mai avem vreo două luni şi intrăm în faliment!

Reporter: Consideraţi că aţi luat decizia de a candida într-un moment oportun?

Gheorghe Piperea: Studenţilor mei le spun la cursuri următorul principiu când le vorbesc despre insolvenţă: dacă o firmă nu este capabilă să facă faţă competiţiei trebuie să fie eliminată din joc şi să îi ia altcineva locul. Dacă o firmă, din cauza unor conjuncturi, a ajuns într-o situaţie dificilă, ca să o poţi salva, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să înlocuieşti managerii. Politicienii noştri ne spun: "Ţara asta este muribundă". Fals. Ţara înseamnă oamenii, şi oamenii, dacă sunt lăsaţi în pace, se descurcă. Nu ţara este muribundă, statul este falimentar. De ce este Statul român falimentar? Pentru că are un management prost sau fraudulos. Am decis să candidez pentru a lansa un mesaj şi, în acelaşi timp, o provocare: trimiteţi-i acasă pe aceşti băieţi, cât mai repede, alt-fel vom continua să ne zbatem la periferia Europei.

Reporter: Cetăţenii sunt mai mult decât scârbiţi de politică şi de alegeri în fiecare an...

Gheorghe Piperea: Prim mesajul meu, eu incerc sa aduc la vot nişte oameni care, la fel ca mine şi ca dumneavoastră, refuză să vină la vot pentru că nu au o opţiune. Dacă aş reuşi să captez atenţia şi voturile unui număr între 1%-5% din cetăţenii cu drept de vot din postura de independent, atunci se va demonstra un lucru: că această clasă politică este uşor de dislocat. Şi acela va fi începutul sfârşitului pentru aceşti politicieni. Mizez pe efectul bulgărelui de zăpadă. Sunt mulţi care spun: "hai să nu mai mergem la vot sau să mergem la vot şi să punem un mare sau mai multe ştampile pe vot ca să anulăm votul şi să demonstrăm în felul acesta că vă urâm pe voi politicienii". Nu este o soluţie! Soluţia este să îi înlocuieşti! Dar nu să îl înlocuieşti pe Miron Mitrea cu Victor Ponta pentru că îi înlocuieşti între ei. E ca şi cum ai încerca să faci castele din nisip.

Reporter: Urmăriţi să reformaţi cu totul sistemul politic?

Gheorghe Piperea: Asta vreau! Nu ştiu dacă am eu capacitatea logistică, fizică şi umană să fac treaba asta, ci doar împreună cu cei care ar putea să înţeleagă acest mesaj. Clasa asta politică, în totalitate, ar trebui dată la o parte.

Reporter: Ce punem în loc?

Gheorghe Piperea: Oameni ca mine. Credeţi că nu sunt oameni ca mine cu două doctorate? Credeţi că nu sunt oameni care au ajuns, ca şi mine, profesori universitari la 39 de ani? Seniorii politicii româneşti, în 1990 au fost aduşi de val, ei sunt liga a doua din comunism, care au intrat în liga întâi în 1990. Sunt aceiaşi care au fost acolo şi în 1990, cu mici excepţii, iar tinerii care au încercat să intre în politică, fie au făcut-o pentru că numai în felul ăsta puteau să facă afaceri, fie sunt pur şi simplu clone ale seniorilor lor politici. Singura deosebire este că tinerii politicieni sunt mult mai obraznici decât seniorii. Cu clasa actuală politică nu se va întâmpla nimic. Mergem pe mâna ei, în continuare, şi o să intrăm în faliment. Gândiţi-vă ce se va întâmpla în mod previzibil: rămâne Băsescu preşedinte. Ce va face după alegeri? Îl înlocuieşte pe Boc cu cine?

Reporter: Cu altcineva..

Gheorghe Piperea: La câtă credibilitate are în clasa politică, întotdeauna va fi torpilat de ceilalţi... În schimb un om care nu are nicio legătură cu ei se poate duce în Parlament şi, pe valul unui număr de şase milioane de semnături, poate să spună aşa: acest Guvern poate să plece acasă! Domnule Boc, te rog să îţi dai demisia!

Reporter: Şi dacă refuză? Cum convingeţi Parlamentul?

Gheorghe Piperea: M-aş duce în Parlament imediat înainte de Crăciun când se depune jurământul şi aş spune un lucru: "domnul Boc trebuie să plece acasă". Dacă nu va pleca, atunci în fiecare săptămână voi merge şi voi prezida Guvernul şi voi face eu ordinea de zi a Guvernului, pentru că pot să fac acest lucru, îmi permite Constituţia. Pe de altă parte, gândiţi-vă la un lucru, Traian Băsescu va intra în turul doi cu cineva, să spunem cu Gheorghe Piperea. Piperea cu siguranţă îşi va atrage celelalte voturi ale PNL-ului şi ale PSD-ului şi în afară de votul a şase milioane de persoane cu care aş veni "în spate", aş avea şi susţinere în Parlament. Din această postură, îmi va fi simplu să le spun parla-mentarilor şi populaţiei că ne trebuie un alt Guvern.

Reporter: Ce miniştri v-aţi dori?

Gheorghe Piperea: Ca premier aş propune un om de afaceri. Ne trebuie un guvern condus de manageri de criză. Oameni care să stea aici doi ani de zile, care să facă afacerile statului aşa încât să le redreseze, să schimbe concepţia despre buget, să ştie cum să cheltuiască banii publici. Bugetul României este construit pentru asistaţi sociali şi pentru întreprinderile socialiste falimentare. Eu astea le elimin imediat, urgent!

Reporter: Cărui electorat vă adresaţi?

Gheorghe Piperea: Dumneavoastră, celui care are adresă de Internet şi care este cu "ochiul" pe internet. Corporatistului care munceşte toată ziua si uneori şi noaptea, uitând de familie, ca să îşi plătească dările la stat şi creditele la bănci, celui care, în general, îşi plăteşte datoriile la stat şi care a început să îşi pună întrebări "de ce plătesc eu datorii când ăla care are ditamai crucea de aur pe burtă şi are şi Mercedes se duce şi îşi ia ajutorul social cu Mercedes-ul", sau "de ce să plătesc eu ajutor social pentru domnul Roibu (n.r. şeful Oltchim) care e de 20 de ani acolo şi nu a făcut nimic?". Nu mai vreau să îl salvez pe domnul Roibu, eventual, eu vreau să salvez locurile de muncă, dacă se poate...

Reporter: Aţi pregătit o strategie pentru a atrage voturile marii mase a populaţiei, a celor care refuză să se prezinte la urne?

Gheorghe Piperea: Eu mă adresez, deocamdată, exclusiv pe internet oamenilor, celor care se uită, mai intră pe blog-uri. Pregătesc o strategie completă, dar toate acestea sunt, deocamdată, în stand- by, pentru că eu nu o să fac nimic din lucrurile astea dacă nu voi obţine sem-năturile.

Reporter: Practic sunt 200.000, cum le veţi strânge? E puţin cam dificil şi trebuiesc adunate din toate judeţele ţării...

Gheorghe Piperea: Am dat un anunţ pe e-jobs şi le-am spus aşa: dacă vreţi să faceţi acest gest, mai mult cu titlu de sondaj sociologic, vă duceţi în ţară şi îmi adunaţi semnături. Pentru fiecare semnătură vă dau 0,3 lei din banii mei personali. Nu am buget de campanie sau ceva de genul acesta, toţi banii aceştia pe care îi cheltui, îi cheltui din propriul buzunar. Ştiţi câţi s-au înscris după o zi de anunţuri? 300 de inşi. Dacă 300 de inşi vor fi serioşi şi vor aduce fiecare câte 1000 de voturi sau 500 de voturi s-ar putea să existe şanse. Cu toate acestea, sunt mai mult ca sigur că numărul de semnături necesar nu va fi atins, căci nu am un partid "în spate" care să îmi asigure adunarea semnăturilor.

Reporter: Ceilalţi candidaţi independenţi dau şi ei anunţuri pe internet pentru semnături?

Gheorghe Piperea: Domnul Oprescu este candidatul "ideal" din punctul acesta de vedere. Să nu credeţi că se duc 300 de inşi adunaţi de pe e-jobs în ţară ca să ia semnăturile. Nu, se iau nişte baze de date de pe la spitale, de la evidenţa populaţiei şi aşa mai departe, se pun 20-30 de inşi ca să noteze cu diverse scrisuri şi să semneze după aceea şi semnează jos că toate aceste semnături sunt originale. Cine se uită la Biroul Electoral Central la 200.000 de semnături... Dacă domnii Oprescu şi Băsescu îşi declară candidaturile în data de 10 octombrie, ştiţi cât timp mai au la dispoziţie să depună dosarul la BEC? 12 zile. Cum faci tu 200.000 de semnături în 12 zile? Este atât de complicat, încât eu în două săptămâni am reuşit să adun doar 3.000 de semnături...

Reporter: Ce soluţii la criză propuneţi daca ajungeţi la Cotroceni? Aveţi un partid gen PNL sau PSD la guvernare, ce faceţi...

Gheorghe Piperea: Primul lucru pe care îl fac, primul mesaj al preşedintelui în Parlament când accept funcţia, cer demisia Guvernului şi, de asemenea, spun şi cum ar trebui să fie reorganizat guvernul. Dacă nu vor accepta, eu voi începe în fiecare săptămână să mă duc în Guvern, Constituţia îmi permite să mă duc în guvern şi să prezidez şedinţele guvernului şi să fac ordinea de zi a guvernului. Nu merge nici asta, atunci voi convoca un referendum în care întreb populaţia: vreţi demiterea guvernului şi alegeri parlamentare anticipate? Şi populaţia va spune da sau nu. Dacă populaţia va spune nu, înseamnă că eu voi fi înfrânt şi renunţ la mandat; dar nu va spune nimeni nu. Vă garantez că în două luni de zile se va coaliza toată populaţia împotriva lor. Şi acum mă întrebaţi concret de criză...

Reporter: Aţi spus de reducerea ministerelor la zece. La care aţi renunţa?

Gheorghe Piperea: Nu cumva vă gândiţi şi dumneavoastră la nişte ministere care nu au ce căuta în structura Guvernului? Minis-terul Turismului, Ministerul Mediului spre exemplu, Ministerul Tineretului şi Sportului. Mediul şi Turismul, amândouă ar trebui să fie cooptate sub pălăria mare a Agriculturii. Evident că ministerul Tineretului şi Sportului poate să fie foarte bine la ministerul Educaţiei. De asemenea aş desfiinţa ministerul Economiei, aş desfiinţa AVAS, aş desfiinţa probabil şi ANAF. Aş crea în locul ministerului Economiei şi al AVAS-ului un singur gestionar al acţiunilor şi participaţiilor statului, care să se comporte exact ca un acţionar obişnuit, normal, cu tranzacţii la Bursă, cu majorări de capital, cu apărarea drepturilor proprii prin guvernare corporatistă sau prin instanţă, să se ducă acolo şi să-l întrebe pe manager "domnule, ce ai făcut cu banii mei, unde e profitul meu?". De asemenea, Ministerul Comunicaţiilor, l-aş desfiinţa. Şi Cultura ar putea să fie desfiinţată şi să meargă la Educaţie. Trebuie să faci ca statul să se ocupe de sarcinile lui esenţiale. Nu este o sarcină esenţială a statului, spre exemplu, să intervină în Economie cu ajutoare de stat, cu subvenţii, cu management al întreprinderilor de stat sau nu e o sarcină esenţială a Guvernului să promoveze turismul în străinătate sau în România, dar este o sarcină esenţială a statului finanţarea sau gestionarea învăţământului, sănătăţii, protecţiei sociale, acolo unde trebuie protecţie socială, apărării, ordinii publice, justiţiei şi atât. Singurul lucru în care statul ar trebui să se implice pentru că e vorba de bani europeni, bani publici, ar fi infrastructura. Deşi pare o chestie punctuală, o să vă spun că mie mi se pare principalul lucru care trebuie făcut în următorii zece ani în România.

Reporter: Cum aţi gestiona conflictul din Justiţie?

Gheorghe Piperea: Ca preşedinte aici nu am nişte atribuţii constituţionale prea directe, deşi pot să prezidez inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Dar în CSM, în afară de faptul că le-aş spune să se reformeze, le-aş cere modificarea Constituţiei în aşa fel încât să facă parte din acest consiliu probabil un sfert judecători şi cealaltă parte societate civilă, care să vină să spună "treceţi la treabă". În afară de asta, în proteste de acest gen le-aş spune următorul lucru: faceţi grevă? Că asta e grevă, nu este un protest. Foarte bine. Sugerez sau cer Guvernului, pentru că eu sunt şi un reprezentant al societăţii civile, eu sunt mediator între puterea publică şi societate, să nu vă mai plătească salariile. Dacă nici asta nu merge, atunci aş face exact ce au făcut polonezii în deceniul trecut. I-au demis pe toţi! Aş cere CSM-ului să facă acest lucru, să îi demită pe toţi şi în trei săptămâni să numească dintre avocaţi, dintre consilierii juridici, alţi judecători.

Reporter: În CSAT, spuneţi-ne primele trei probleme pe care le veţi ridica?

Gheorghe Piperea: Primul lucru ar fi retragerea imediată din războaiele nejustificate în care suntem implicaţi. Al doilea ar fi revizuirea programului de înzestrare a armatei. Nu mai vreau să finanţez din banii mei fregate vechi şi recondiţionate, ci avioane F-35 multirol. În al treilea rând, aş ridica problema revizuirii Constituţiei. În maxim doi ani de zile, Constituţia ar trebui să fie revizuită.

Reporter: Pentru ce schimbări optaţi?

Gheorghe Piperea: Eu tind să înclin către ideea unui preşedinte de tip american, sau mă rog, măcar francez, dar deocamdată în România acest lucru este periculos. Evident că nu aş umbla la forma de guvernământ, să ne transformăm în monarhie, deşi s-ar putea să fie o idee bună. Dar aş umbla, spre exemplu, la organizarea administrativă a României. Aş implementa cât mai urgent posibil sistemul de împărţire pe regiuni. Şi în acest fel, spre exemplu regiunea trebuie să aibă un parlament local, un guvernator care să fie un fel de prim-minis-tru al regiunii. Oamenii se plâng că toţi banii vin la "mitici" şi "miticii" îi cheltuie pe tot felul de prostii. Ei produc banii, şi în loc să beneficieze ei de taxele care se încasează, be-neficiază mai intâi Bucureştiul, în proporţie de 70-80%, şi doar frimiturile se mai întorc.

Reporter: Reforme fiscale şi în administraţie?

Gheorghe Piperea: Ştiţi ce aş face? Ce a făcut Georgia! Georgia, care are un preşedinte de 40 de ani, avocat ( subsemnatul are 39 de ani), are un prim ministru de 34 de ani avocat, şi are un guvernator al Băncii Naţionale de 30 de ani, finanţist. Ştiţi câte taxe şi impozite au georgienii? Şase. Noi avem vreo 200. Nu numai că voi cere menţinerea cotei unice, dar chiar voi cere reducerea acestei taxe; pe de altă parte, taxele trebuie nu neapărat reduse nominal, ci fie reduse ca număr : să fie predictibile, şi să fie relativ uşor să le plăteşti.

Reporter: Cum vedeţi sistemul bancar autohton?

Gheorghe Piperea: Sistemul bancar este lăbărţat. Sunt bănci care şi-au constituit sucursale şi agenţii şi la ţară unde se dădeau credite cu buletinul pe bază de adeverinţe false. Din această cauză a devenit foarte puţin fiabil şi foarte puţin puternic. Este slab. Este slab şi din cauză că mult prea mult capital bancar românesc este externalizat, 90% din activele bancare sunt ne-româneşti. Se mai adaugă şi faptul că statul a supt vreo 12 miliarde de euro numai de la băncile din România, făcând ca sistemul bancar să fie şi mai slab decât atât. Aşadar, după părerea mea, foarte curând în sistemul bancar trebuie să ne aşteptăm, şi chiar cred că este de dorit, să vedem nişte falimente, şi nu spun eu asta, ci spun chiar bancherii. Bancherii ne avertizează falimentele mari în România, încă nu s-au întâmplat, ci se întâmplă în toamna asta, şi bineînţeles că un faliment mare sau mai multe vor atrage falimente şi ale băncilor care sunt expuse pe aceşti debitori.

Reporter: Dar activitatea BNR?

Gheorghe Piperea: Ştiţi că, după ce domnul Isărescu a ţinut în "frâu" cu preţul a şase miliarde de euro cursul la 3,6, ca după alegeri imediat să ajungă la 4,2, nu numai că au fost supţi din sistemul bancar 6 miliarde de euro, dar s-a şi creat această panică între bănci. Ştiţi că primul lucru care s-a simţit nu a fost îngheţarea creditării la retail sau la corporate, primul lucru care s-a simţit a fost lipsa încrederii în sistemul bancar - primul care a îngheţat a fost creditul interbancar. Băncile nu se mai împrumutau între ele pentru că nu mai aveau încredere una în alta. Şi din acest punct de vedere gestul domnului Isărescu a fost criminal. Şi dacă se repetă acum, şi se repetă din păcate, pentru că vrea să îl ţină la 4,2, când după părerea mea este cel puţin 4,8, dacă nu 5, până după alegeri, se va întâmpla cam acelaşi lucru.

Reporter: Cum vedeţi politica externă?

Gheorghe Piperea: Noi suntem membri ai Uniunii Europene şi trebuie să ne concentrăm pe sarcinile pe care le avem aici şi să ne concentrăm pe beneficiile pe care le putem extrage de aici. Beneficii ca de exemplu aceste fonduri structurale care sunt de vreo 30 de miliarde de euro până în 2015. În al doilea rând, Uniunea Europeană, în acest moment, este în pericol de a se scinda şi am proprietatea termenilor. În afară de faptul că tratatul constituţional e cam în pericol, e votat negativ de vreo trei state destul de importante. Este în pragul scindării pentu că marile economii europene, şi mă refer în principal la Germania, Franţa, dar şi la Marea Britanie, şi la Italia, şi la Spania, au făcut, în momentul crizei, ceea ce face un stat normal la cap. Adică au spus mai întâi : să ne salvăm noi pielea, să ne salvăm locurile noastre de muncă, şi pe urmă mai discutăm despre coeziunea europeană. E puţin cam egoist, e puţin cam ipocrit, dar totuşi trebuie să ne gândim că aceste ţări au ajuns unde sunt după sute de ani de evoluţie. Noi de-abia acum am intrat în rândul ţărilor europene. Noi trebuie să beneficiem cât mai mult din această postură, nu de outsideri, ci de ţară nouă, nou intrată dar care contribuie cu trei miliarde de euro pe an la buget şi trebuie să ia înapoi ceva echivalent. Iar în ce priveşte relaţia cu NATO, relaţia cu Statele Unite şi aşa mai departe, părerea mea este că, de acum încolo, pentru 50 de ani, nu trebuie în niciun fel să ne mai angajăm în războaie nejustificate. Relaţia cu Republica Moldova şi cu tot spaţiul ex-societic aş privi-o comercial. Să nu uităm China şi India, mari puteri în ascensiune care nu ar trebui neglijate...

Reporter: Vă mulţumim pentru interviu!