SUPLIMENT CRYPTO / ADRIAN MITROI, INSTRUCTOR DE FINANŢE COMPORTAMENTALE: "Avatarul bitcoin seamănă cu petrecerea oferită de Stephen Hawking pentru călătorii în timp"

Spălarea banilor şi impozitarea par să fie două dintre riscurile pe care le prezintă criptomonedele, subliniază Adrian Mitroi, instructor de finanţe comportamentale. Acesta ne-a transmis: "Două dintre cele mai puternice femei lider ale momentului (Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene şi Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA), dar şi altele două, la fel de puternice dar mai ocupate acum cu pandemia (Kamala Harris, vicepreşedintele SUA şi Ursula von der Leyen, pre­şedintele CE), au comentat premonitoriu şi deloc prietenos despre crip­toactive, din punctul de vedere al riscului de spălarea banilor.

Argumentul impozitării nu este nici el de neglijat. România are lege nouă pe subiect şi este foarte bine aşa - regula finanţelor practice investiţionale cere să îţi extragi din portfoliu cash-ul pentru plata impozitelor din timp, nu îl laşi să facă profit în continuare. Cu portofoliul te joci, cu impozitele nu. Iar impozitul se plăteşte în lei, nu în Bitcoin.

De asemenea, bitcoinul nu este o monedă, nu este un activ financiar. Nu are o bază de evaluare de tip analiză fundamentală sau tehnică. Nu are o valoare ce poate fi calculată (intrinsecă), evaluările sofisticate se bazează doar pe numărul maxim de bitcoin şi pe trendul tranzacţiilor, dar nimic verificabil, auditabil.

Nu este o marfă, deşi cursul bitcoin este rezultatul cererii şi ofertei. IPO-ul iniţial a fost de 21 milioane, iar acest număr va rămâne fix. 95% din monede au fost deja minate, până în ianuarie au fost minate 18,6 milioane.

La preţul curent, raportul teoretic risc/randament este nerecomandat pentru investiţii.

Moneda digitală nu plăteşte dividend, însă sunt firme care plătesc dobândă la depozitul în BTC, de exemplu, acum în jur de 7,5-8,5%; unii investitori pot lua credit în bitcoin la dobânzi probabil duble.

Nu este, deocamdată, o monedă a tuturor; 95%% în deţinerile de monedă au în portofoliul mai mult decât 1 BTC, deci activul este moneda celor mai avuţi, deşi platformele de tranzacţionare oferă acces la achiziţie de fracţiuni de orice monedă cripto".

Asemeni unei alte vedete a pieţelor, Tesla, criteriile de diversificare şi accesul facil la bitcoin pentru acţionari este neîngrădit. Dar statisticile clienţilor TSLA (la fel ca şi cele ale acţionarilor BTC) arată o majoritate dintr-o anumită categorie de vârstă, cum ar fi averea, capitalul social şi financiar. Diversificarea şi sustenabilitatea nu sunt aplicabile la clienţi ca şi la acţionari. Vis-a-vis de criteriile de investiţii sustenabile şi sociale, argumentul nesustenabilităţii este riscul cu potenţial cel mai mare de materializare, ne-a mai spus Adrian Mitroi.

Specialistul arată: "Nu este un activ derivat, cu valoare în funcţie de variabile economice, deşi se poate specula pe preţul în viitor al acestuia.

Fiindcă nu se poate crea mai mult dintr-o monedă, oricine, oricând poate crea o altă monedă. Cu cât mai mulţi investitori tranzacţionează (de fapt cumpără) BTC sau oricare altă monedă, cu atât activul devine mai scump pentru acţionarii noi".

Adrian Mitroi ne-aprezentat şi avantajele investiţiilor în acest tip de monede. În opinia domniei sale, aces­tea sunt investiţii de tip comportamental, un indicator al exuberanţei raţionale a pieţelor:

"Este totuşi un activ digital inovativ, care merită o alocare minimală în orice portofoliul dispus la mare risc investiţional.

Este un hedge (asigurare) la deprecierea monedei principale de denominare, dolarul (a cărui depreciere se multiplică, ca un efect de levier în aprecierea bitcoin, raportul istoric fiind de circa 100).

Coeficientul de corelaţie este foarte mic, chiar negativ cu alte active investiţionale, deci moneda poate fi achiziţie şi reducere a riscului portofoliului.

Comisia americană de comerţ financiar (FTC) tratează BTC ca pe o marfă, pe când pentru fiscul american activul financiar este o proprietate. Capitalizarea - de 800 miliarde dolari versus cea a aurului de 2,7. Din ianuarie 2020, TSLA a crescut cu 900% (de 10 ori), BTC - cu 450% (de peste 5 ori) şi se estimează că sunt în jur de 1 milion de investitori în BTC".

În finanţele comportamentale sunt câteva reguli practice, aplicabile, cel mai mult contând momentul de cumpărare (riscul de achiziţie scumpă este riscul investiţional cel mai ridicat), iar cel mai dificil moment (nu preţul) fiind cel al vânzării, mai consideră specialistul.

Acesta completează: "Finanţele comportamentale au din nou dreptate, o firmă bună nu este neapărat şi o inves­tiţie bună. Şi invers. Value inves­ting strategy (investiţia prudentă, de acţiune relativ ieftină, dar generatoare de dividende la un preţ scăzut) pare că este înlocuită (prin rotaţia de alocare) de cea de creştere de capital, cu mai mult risc şi fără dividende, orientată în special pe creştere de capital.

Dacă un singur cuvânt (scris intenţionat greşit, un truc inventat de un recent fost preşedinte american) pe o reţea de socializare poate creşte capitalizarea bursieră a unei companii cu câteva miliarde, atunci ceva este fragil şi impredictibil în funcţionarea sistemului financiar şi în modul în care pieţele pun preţul corect al riscului pentru depistarea profitabilă şi la timp a divergenţei între preţ şi valoare".

Dacă investiţiile sunt o manufactură a informaţiilor şi datelor şi nu o doar o inspiraţie, atunci modelul deciziei economice ar trebui să fie de tipul unui proces, concluzionează domnul Mitroi, apreciind: "După o regulă solidă din teoria managementului - dacă nu poţi descrie ceea ce faci sub forma unui proces logic, atunci nu prea ştii ce faci.

Argumentele de tip TINA (there is no altenative - nu ai alternativă la inflaţia pe silent din politicile monetare, deci investiţia în criptoactive are merit de achiziţie de risc investiţional, contra inflaţionist) sau FOMO (fear of missing out - teama rămâne în afara trendului cool al momentului) ar putea impune o achiziţie de tipul DGA (dolar cost averaging, achiziţia în trepte, indiferentă la preţul activului; conceptul vine şi din finanţele com­portamentale - comisiune la risc vs. omisiune la oportunităţi).

Comentariile formatorilor de opinie şi trend cu foarte mulţi urmăritori - cum ar fi Ray Dalio (de la cel mai mare fond de investitii) sau ale lui Elon Musk (care cu o singură intenţionată eroare semantică dispensată pe reţele de socializare poate mişca capitalizarea cu câteva miliarde de dolari) - nu sunt relevante pentru un investitor simplu care contemplează o achiziţie iniţială de cripto-monedă.

Aceşti formatori, mari aducători de zgomot, dar nu şi de informaţie practică, sunt greu de descifrat în intenţii. Trendul pieţei poate fi aparent, o deghizare reuşită pentru rotaţia activelor, de realocare naturală pe care o fac investitorii cu apetit pentru criptomonedă, ca de exemplu rotaţia recentă dinspre bitcoin înspre dogecoin.

"Din punct de vedere al riscului, probabil achiziţia de criptomonedă are acum doar meritul de alocare procentuală limitată, bine controlată. După pandemie, mai sunt şi alte domenii şi sectoare cu mult mai mult merit investiţional sau rapoarte mai acceptabile risc-randament care probabil merită atenţie şi alocare investiţională din timp", ne-a mai spus Adrian Mitroi.

În opinia domniei sale, avatarul bitcoin seamănă într-un fel cu petrecerea oferită de Stephen Hawking pentru călătorii în timp, party la care nu a venit nimeni până la urmă, pentru că el trimisese invitaţiile după ce avusese loc petrecerea.