SUPLIMENT TERAPLAST Parcursul TeraPlast la Bursa de Valori Bucureşti

Acţiunile companiei TeraPlast au început să fie tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, sub simbolul TRP, începând cu data de 2 iulie 2008.

TeraPlast, cel mai mare procesator de PVC din ţară la vremea res­pectivă, a derulat, în aprilie 2008, o ofertă publică iniţială prin intermediul căreia a atras de la investitori circa 13 milioane de euro (51 de milioane de lei) în schimbul a 25% din companie. Oferta derulată în perioada 7 -17 aprilie 2008 pentru vânzarea celor 49,6 milioane de acţiuni oferite a fost suprasubscrisă, iar societatea a avut per total cel mai mare IPO încheiat cu succes în anul 2008, în condiţiile nefavorabile ale pieţei de capital de atunci, asociate debutului crizei financiare globale.

La vremea IPO-ului, TeraPlast înregis­tra o cifră de afaceri anuală (2007) de puţin peste 70 de milioane de euro, în creştere cu 49%, iar estimarea pentru 2008 era pentru o creştere de 30% a afacerilor. Totodată, TeraPlast avea planificate la listare investiţii de 66 milioane de euro în perioada 2008-2013 pentru extinderea capacităţilor de producţie, diversificarea portofoliului de produse şi optimizarea activităţii interne.

Grupul "TeraPlast" includea, la vremea listării, firmele Plastsistem (ulterior TeraSteel) şi Politub, în cadrul cărora TeraPlast deţinea participaţii de 70%, res­pectiv 50%. TeraPlast avea, de asemenea, patru acţionari principali înainte de oferta publică: SIF Banat-Crişana (13,08%), Marley Ungaria, membră a grupului belgian Aliaxis (9,22%), şi două persoane fizice, respectiv Dorel Goia (39,36%) şi CEO-ul de atunci Emanuel Viciu (24,53%).

Conducerea spunea, la vremea IPO-ului, că societatea nu are în vedere acordarea de dividende, în condiţiile în care compania derula un amplu program de investiţii de câteva zeci de milioane de euro, dar se avea în vedere acordarea de dividende după anul 2010.

• 2008 - 2012

În ciuda listării de succes, cotaţia titlului TeraPlast a urmat direcţia generală de corecţie a pieţei locale până în luna martie 2009, mai precis până în data de 10 martie, când, de altfel, a fost înregis­trat în SUA "bottom-ul lui Haines" (eng. "Haines bottom", numit după jurnalistul CNBC Mark Haines care a nimerit ziua), cum se numeşte minimul pieţei bear prilejuit de criza financiară globală din 2007-2008 şi recesiunea subsecventă. De menţionat că la 1 octombrie 2008 titlurile TRP au fost incluse în indicele compozit BET-C, iar pe parcursul anilor dificili din pieţele financiare de atunci conducerea a implementat mai multe programe de răscumpărare de acţiuni proprii care au oferit sprijin cotaţiei titlului TRP.

Ca răspuns la recesiunea începută în 2008, TeraPlast şi-a redus bugetul de investiţii pentru 2009 cu 42% şi a trimis în şomaj 7,4% din angajaţi.

Din martie 2009, cotaţia TRP a revenit pe creştere şi a continuat raliul - în consens cu direcţia generală a pieţei (BET) - până în luna aprilie a anului 2010. Pe parcurs, TeraPlast a anunţat rezultate surprinzătoare - precum profitul net de 605.000 de euro din primele trei luni ale lui 2009, în ciuda reducerii afacerilor cu 28%, sau cel de 1,51 milioane de euro de pe primele şase luni în ciuda scăderii afacerilor cu 14%, faţă de perioada similară din 2008, ori profitul net de 2,69 milioane de euro la 9 luni.

În anii 2009-2010, compania şi-a relocat activitatea de producţie la marginea Bistriţei, în acelaşi timp mărind capacitatea şi diversificând portofoliul de produse, a început procesul de extindere regională, iar în ciuda dificultăţilor masive din sectorul de construcţii, a mediului general economic dificil şi a întârzierilor la plăţile pentru proiectele publice, compania a continuat să livreze rezultate pozitive, raportând profituri - dar şi afaceri - în creştere, în condiţiile reducerii costurilor şi menţinerii dinamicii activităţii.

Încă din perioada de final a anului 2010, analiştii recomandau "acumularea" acţiunilor TRP pornind de la premisa că afacerile societăţii vor creşte, mai ales după 2012-2013, când se aprecia că statul va începe să investească în infrastructură. În ciuda perspectivei opti­miste, în contextul reaprinderii recesiunii ca urmare a politicilor de austeritate obligatorii pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cotaţia TRP a intrat într-un bear market prelungit întocmai până spre finalul lui 2012, când situaţia economică a început per total să se îmbunătăţească iar încrederea în capacitatea statului de a îşi plăti datoriile a fost restabilită.

Per total, TRP a urmărit evoluţia BET în perioada aprilie 2010-final de 2012, cu menţiunea că în finalul lui 2011 acţiunile companiei au fost incluse în indicele extins BET-XT. În perioada respectivă, compania a continuat investiţiile şi a continuat să livreze rezultate relativ pozitive.

Minimul istoric al titlurilor TRP a fost atins la mijlocul lunii octombrie 2012, lună în care mai multe fonduri de investiţii administrate de finlandezii de la KJK Capital, concentrat pe companii indus­triale, au intrat la cumpărare pe acţiunile TeraPlast şi au ajuns la o deţinere de 6,31%.

În ianuarie 2011, Consiliul de Administraţie al societăţii a decis externalizarea Diviziei de Ferestre şi crearea unei companii distincte, numită "TeraGlass".

• SIF Banat - Crişana şi-a lichidat deţinerea de 11,34% din TRP în martie 2014 pentru 6,5 milioane de lei; cumpărătorul a fost Dorel Goia

În perioada 2013 - 2017, în condiţiile reluării creşterii economice într-un ritm accelerat, cotaţia TeraPlast a înregistrat un raliu susţinut pe fondul investiţiilor realizate în capacităţile de producţie şi a rezultatelor livrate acţionarilor.

Compania a revenit pe profit în 2013, raportând în februarie 2014 un profit net de 3,46 milioane de lei şi o scădere a cifrei de afaceri la 226,6 milioane de lei de la 239,6 milioane de lei în 2012. La vremea respectivă, cei mai importanţi acţionari ai companiei erau Dorel Goia (35,33%) şi SIF Banat-Crişana (11,34%). Ulterior, în martie 2014, SIF Banat - Crişana şi-a lichidat deţinerea la TeraPlast, cel care a achiziţionat pachetul SIF1 fiind Dorel Goia. Tranzacţia s-a realizat la preţul de 0,2 lei/acţiune, printr-un "deal" de 6,5 milioane de lei (1,4 milioane de euro).

În acelaşi timp, în 2013, fondurile de investiţii administrate de finlandezii de la KJK Capital au ajuns la o deţinere de peste 10% în august 2014.

TRP a continuat raliul susţinut de fundamentale - profit net de 8,9 milioane de lei în 2014 faţă de 5,2 milioane de lei în 2013 şi majorarea estimărilor de venituri în următorii ani până la peste 100 de milioane de euro în 2016 - şi cotaţia a explodat de-a dreptul începând cu luna mai a anului 2015. În data de 6 martie 2015, conducerea TRP a aprobat participarea la înfiinţarea unei societăţi în Republica Moldova, iar la finalul verii aceluiaşi an conducerea societăţii a decis participarea la constituirea unei societăţi cu răspundere limitată care urma să dezvolte prezenţa grupului pe pieţele externe, în care compania urma să aibă o deţinere de 51%.

Ulterior, în octombrie 2015, Dorel Goia a fost ales în funcţia de preşedinte al TeraPlast.

În data de 7 decembrie 2015, acţionarii TeraPlast au aprobat majorarea capitalului social cu suma de 8.874.589 lei, prin emisiunea a 88.745.890 de acţiuni noi, cu valoarea nominală de 0,10 lei/acţiune. Totodată, acţionarii au aprobat un program de răscumpărare de acţiuni proprii de maximum 2 milioane de acţiuni (0,69% din capitalul social).

În noiembrie 2015, TeraPlast a achiziţionat un pachet de 19,29% din subsidiara "Plastsistem", ajungând la o deţinere de 98%. În februarie 2016, compania a anunţat că va majora de la 25% la 50% plafonul de răscumpărări a acţiunilor proprii din volumul zilnic de tranzacţionare. În acelaşi an, conducerea TRP a propus acţionarilor distribuirea unor dividende de 7,93 milioane de lei (0,021 lei/acţiune) din profitul pe anul 2015.

În august 2016, conducerea societăţii a depus un proiect de investiţii în valoare de 65,63 milioane lei în vederea obţinerii unui ajutor de stat. Proiectul de investiţie viza înfiinţarea unei noi unităţi de producţie în judeţul Bistriţa-Năsăud, presupunând achiziţia de utilaje noi, inclusiv construirea clădirilor aferente. Totodată, compania şi-a accelerat per total investiţiile în capacităţi de producţie în această perioadă inclusiv prin accesarea de finanţări bancare şi a continuat să opereze răscumpărări de acţiuni proprii.

Per total, în perioada 2008-2017, compania a realizat investiţii totale în valoare de 323 milioane de lei, sumă direcţionată îndeosebi către dezvoltarea capacităţilor de producţie, a tehnologiei de ultimă generaţie şi în extinderea portofoliului de produse. În aceeaşi perioadă, de la intrarea în ringul bursier, valoarea de piaţă a companiei s-a triplat, având la mijlocul anului 2018 o valoare de peste 300 de milioane de lei. Totodată, În perioada 2008 - 2017, TeraPlast a plătit salarii în valoare de 314 milioane de lei şi a înregistrat un profit de 108 milioane de lei, în timp ce valoarea taxelor plătite la stat (impozit pe profit, taxe salariale şi TVA) a fost de peste 400 milioane de lei.

• 2017 - 2018

Perioada dintre a doua jumătate a lui 2017 şi 2018 a fost una de consolidare şi corecţie pentru cotaţia acţiunii TRP, după raliul masiv din perioada anterioară. Compania a finalizat o serie de tranzacţii strategice în această perioadă, reuşind ulterior să integreze cu succes achiziţiile şi să eficientizeze operaţiunile, majorându-şi într-un ritm rapid afacerile şi vânzările, inclusiv prin creşterea prezenţei pe pieţele externe.

Cotaţia TRP a atins, în luna iulie 2017, un maxim local după un raliu de peste 1000% din minimele lunii octombrie 2012, asta după ce în luna mai 2017 TeraPlast a anunţat că va acorda acţionarilor dividende în valoare de 9,57 milioane de lei din profitul net obţinut în 2016, în creştere cu 20,71% faţă de valoarea alocată în anul anterior.

În aceeaşi lună mai 2017, producătorul de materiale pentru piaţa construcţiilor şi instalaţiilor a primit din partea Consiliului Concurenţei decizia de neobiecţiune privind operaţiunea de concentrare economică ce urma să se realizeze prin achiziţia strategică a 50% din producătorul de ţiglă Depaco-Wetterbest, al doilea jucător de pe piaţă la vremea respectivă. Pe parcurs, deţinerea în acest producător a fost majorată. În iunie 2017, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia, valoarea tranzacţiei fiind de 4,3 milioane de euro.

În octombrie 2017, TeraPlast a anunţat că a finalizat procesul de achiziţie a pachetului de acţiuni deţinut la compania Politub de către societatea franceză Socotub, ajungând la o participaţie de 99,99% din capitalul social Politub. În aceeaşi lună, grupul TeraPlast a inaugurat, în Leskovac - Serbia, fabrica de producţie de panouri sandwich Terasteel.

În 2018, TeraPlast a acordat un dividend de 0,118 lei/titlu din profitul anului 2017, care, raportat la preţul de închidere al acţiunii de la bursă din 23 martie 2018, data convocării acţionarilor pentru decizia asupra distribuirii, de 0,424 lei/unitate, oferea un randament brut de circa 2,8%.

Pe datele semestriale compania a raportat o scădere a profitabilităţii în ciuda creşterii vânzărilor totale cu o valoare aproape dublă faţă de cea consemnată la data de 30 iunie 2017, ceea ce a prelungit perioada de corecţia a cotaţiei TRP până spre finalul anului 2018.

În acelaşi an, Alexandru Stânean, director general al TeraPlast, a cumpărat un pachet de 141.000 de acţiuni TRP, pentru circa 51.000 de lei, dând un semnal de încredere. Achiziţionarea pachetului a avut loc pe data de 10 septembrie, prin opt tranzacţii derulate în piaţa principală a BVB, la preţuri cuprinse între 0,36 şi 0,363 lei/acţiune.

Compania TeraPlast a aprobat apoi, în decembrie 2018, dividende în valoare de 12,5 milioane de lei din partea TeraSteel, subsidiara de panouri termoizolante şi structuri zincate din grup.

• 2019 - prezent

Cotaţia TRP a fost afectată destul de puternic de corecţia pieţei prilejuită de adoptarea în guvern a ordonanţei 114/2018, care impunea o serie de taxe asupra sectoarelor bancar, telecom şi energie şi impunea majorări semnificative de capital pentru administratorii fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II. Titlul TRP a atins, în 15 ianuarie 2019, un minim local (al ultimilor doi ani şi jumătate, preţul fiind ajustat) de 0,1 lei/unitate, de unde a reuşit, însă, să se cupleze la avansul general al pieţei după ameliorarea OUG 114/2018.

În aprilie 2019, acţionarii TeraPlast au aprobat propunerea de majorare a capitalului social cu 267,56 milioane de titluri care să fie distribuite gratuit către acţionari, în proporţie de un titlu nou la patru deţinute, ceea ce, cumulat cu majorarea afacerilor, evoluţia pozitivă a pieţei de capital şi decizia de promovare a acesteia la statului de piaţă emergentă a impulsionat un raliu general al cotaţiilor şi, în mod special, un raliu de peste 100% al cotaţiei titlului TRP până în finalul lunii februarie 2020, când a început corecţia adusă de debutul pandemiei de Covid-19.

În 2019, compania a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 21%, care a urcat la 972,6 milioane de lei, în timp ce profitul net a crescut cu 85%, la 41,8 milioane de lei, asta după investiţii de 98 milioane de lei în 2018, unele finanţate inclusiv prin scheme de ajutor de stat.

Anul 2020 a început pentru TeraPlast cu semnarea unui contract de servicii de market-maker cu BRK Financial Group, iar corecţia adusă de debutul pandemiei a însemnat o depreciere de peste 25% a cotaţiei titlului TRP. Bottom-ul pieţei bear adusă de Covid-19 a fost atins la mijlocul lunii martie, volatilitatea pe timpul corecţiei fiind una sălbatică. Până în debutul lunii iunie 2020 cotaţia TRP recuperaseră deja mai bine de jumătate din corecţia de preţ, asta şi în condiţiile în care compania a beneficiat de menţinerea sectorului de construcţii deschis pentru activitate, 2020 devenind ulterior un an record pentru TeraPlast. În debutul lunii aprilie 2020, în plin lockdown, Alexandru Stânean, directorul general al TeraPlast, spunea că toate fabricile grupului funcţionează şi că zona de business to business merge la parametri normali.

Totodată, acţiunile TRP au beneficiat de includerea din 23 martie 2020 (ziua bottom-ului din corecţia Covid pentru acţiunile companiei) în indicele BET, care s-a extins atunci la 17 companii, dar şi de anunţul din finalul lunii martie privind intenţia de a acorda acţionarilor o acţiune gratuită la fiecare 3,3 deţinute.

De asemenea, la data de 26 mai 2020, trei fonduri de pensii ale NN Group au anunţat că au ajuns la o deţinere cumulată de 11,63% din TeraPlast. Anterior datei de 26 mai, NN Group avea 7% din TeraPlast. În acea zi au avut loc douăzeci de tranzacţii cu acţiunile TRP, realizate prin piaţa POF, la preţul unitar de 0,28 lei, cu 9,09% sub referinţă, valoarea transferurilor fiind de 29,7 milioane de lei. Cele 106,07 milioane de acţiuni tranzacţionate au reprezentat 7,93% din producătorul de materiale de construcţii, iar dimensiunea pachetului a indicat drept vânzător către producătorul de mase plastice şi cauciuc Marley Magyarorszag din Ungaria, ce la finele anului 2019 avea o deţinere similiară din TeraPlast cu cea tranzacţionată în data de 26 mai.

Cotaţia TRP a fost masiv impulsionată ulterior în finalul lunii iulie, mai precis odată cu data de 25 iulie, când compania a anunţat încheierea unui acord cu Kingspan Group în vederea vânzării diviziei Steel. Tranzacţia viza întreaga participaţie a TeraPlast (compania-mamă a grupului TeraPlast) în subsidiarele TeraSteel SA, TeraSteel DOO Serbia şi Wetterbest SA. Valoarea diviziei Steel era estimată la vremea respectivă la 410 milioane de lei.

TRP a deschis şedinţa din 26 iulie cu gap pozitiv (+18% şi +14% la închidere) şi a continuat raliul cu uşoare corecţii până în debutul lunii februarie 2021, când a venit acordul Consiliului Concurenţei pentru încheierea tranzacţiei şi cotaţia a început să urce mai violent pe fondul intrării la cumpărare, a lipsei vânzătorilor şi a concretizării unor aşteptări privind distribuirea unui dividend special din vânzarea diviziei Steel.

Pentru tot anul 2020, compania a raportat o cifră de afacere de peste 1,09 miliarde lei şi un profit de 78,6 milioane de lei. Ajustat cu tranzacţia de vânzare a diviziei Steel, profitul business-urilor care urmau să-şi continue activitatea în grupul TeraPlast după vânzarea către grupul irlandez Kingspan a fost în 2020 de 31,95 milioane de lei, în creştere puternică de la 11,91 milioane de lei în 2019.

De notat că în septembrie 2020 compania a anunţat că pregăteşte investiţii de peste 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea şi diversificarea portofoliului de business, inclusiv prin depunerea de proiecte pentru ajutor de stat în cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Totodată, în data de 24 septembrie, FTSE Russell a inclus acţiunile producătorului de materiale de construcţii în indicii FTSE Total Cap şi Micro Cap, în urma promovării pieţei noastre de capital de la statutul de frontieră la cel de emergentă secundară de către agenţia de evaluare londoneză.

În noiembrie 2020, compania a distribuit dividende în sumă de 45,32 milioane de lei din profitul primelor nouă luni ale anului 2020, randamentul brut fiind de 6%,raportat la preţul TRP din finalul lunii octombrie.

Finalul lunii februarie 2021 a adus încasarea sumei de 373 de milioane de lei aferente tranzacţiei cu Kingspan şi confirmarea intenţiei de a acorda un dividend special pentru acţionarii companiei. Totodată, conducerea societăţii a semnalat că strategia pe viitor este una de dezvoltare atât organică cât şi prin fuziuni şi achiziţii (cel puţin 2 planificate la vremea respectivă). Investiţiile pregătite de TeraPlast se ridicau, la debutul lunii februarie 2021, la 165 milioane de lei.

Pentru întreg anul 2021, cifra de afaceri bugetată a grupului TeraPlast este de 636,2 milioane de lei, cu 60% mai mare decât în 2020. Pentru aceeaşi perioadă, EBITDA bugetată a grupului este de 89,1 milioane de lei, cu 58% peste nivelul atins în anul precedent.

Evoluţia generală pozitivă a activelor de risc în 2021 a contribuit la anunţul privind distribuirea de dividende speciale în sumă de 226,61 milioane de lei care a aprins din luna martie 2021 o nouă secvenţă din raliul multianual al titlurilor TRP. TeraPlast a anunţat, în prima jumătate a anului, intenţia de a distribui o acţiune gratuită la patru deţinute.

Titlurile TRP şi-au revenit rapid din corecţia ex-dividend din luna iulie, investitorii reintrând la cumpărare şi ducând cotaţia din maxim istoric în maxim istoric pe parcursul acestui an. Perspectiva de creştere a companiei s-a îmbunătăţit de asemenea în condiţiile unor investiţii publice masive în infrastructură ce sunt aşteptate să fie realizate în perioada până la finalul lui 2026, când trebuie cheltuiţi cei 29,2 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Din 20 septembrie, acţiunile TRP au intrat, alături de cele ale OMV Petrom, în indicii pentru pieţe emergente ai FTSE Russell (din FTSE Global Micro-Cap în FTSE Global All-Cap), ceea ce a sporit cererea pentru titlurile emitentului. Totodată, acţiunea TeraPlast a fost inclusă şi într-un indice regional al Bursei de Valori de la Viena (CECE MID CAP, parte din familia de indici regionali CECExt: CECE Extended Index), un indice ponderat în funcţie de capitalizare şi care este alcătuit din cele mai lichide acţiuni ale companiilor relevante tranzacţionate pe pieţele din regiunea Europei de Est, de Sud şi Centrală.

În ultimii ani, acţiunea TeraPlast a oferit investitorilor locali şi internaţionali unul din cele mai bune randamente de la Bursa de Valori Bucureşti, compania din spate înregistrând totodată o creştere organică formidabilă, perspectivele fiind de asemenea favorabile. În prezent, cotaţia titlului TRP traversează o perioadă de corecţie şi este probabil să traverseze o perioadă mai lungă de consolidare şi "digestie" a evoluţiei din 2020 şi 2021, o evoluţie viitoare probabil similară cu cea din a doua jumătate a lui 2017 şi până la debutul anului 2019.

În prezent, Consiliul de Administraţie al companiei este format din Magda Palfi, Dorel Goia, Lucian Anghel, Vlad Neacşu şi Alexandru Stânean. Totodată, director financiar este Ioana Birta, iar pos­tul de director general este ocupat de Alexandru Stânean.