Preşedintele BCE, Mario Draghi, nu doreşte să aştepte pasiv încheierea mandatului său. După ce a promis, în vara anului 2012, că banca va face totul pentru păstrarea monedei unice, fostul bancher de la Goldman Sachs îşi vede acum moştenirea ameninţată de o realitate economică încăpăţânată, care nu se lasă "modelată" nicicum de iresponsabilele măsuri de politică monetară din ultimii ani, dar mai ales din 2015, când BCE a pornit tiparniţa.
Noi reduceri ale dobânzilor, care deja sunt zero sau negative, şi noi programe de relaxare cantitativă au făcut parte din lista opţiunilor prezentate participanţilor la conferinţa anuală a BCE de la Sintra.
Aici a apărut o "mică" problemă. Conform unei ştiri cu caracter de exclusivitate de la Reuters, "lăsaţi în întuneric, factorii decizionali de la BCE sunt divizaţi în ceea ce priveşte opţiunile de stimulare economică".
Realitatea este deosebit de prozaică. La ultima şedinţă de politică monetară a BCE, opţiunile "revoluţionare" de politică monetară amintite la Sintra se pare că nu au fost aduse în discuţie.
Unii dintre conducătorii băncilor centrale din zona euro care fac parte din Consiliul Guvernatorilor s-au simţit "lipsiţi de orice putere", după cum scrie Reuters.
"Conversaţii cu şase surse pe marginea simpozionului de la Sintra au arătat că factorii decizionali de la BCE nu se aşteptau la un mesaj aşa de puternic şi că nu există un consens cu privire la calea de urmat", se mai arată în articolul agenţiei de ştiri.
Astfel de declaraţii nu fac decât să sublinieze faptul că Mario Draghi s-a angajat într-un joc murdar, prin care îi obligă pe ceilalţi membrii ai conducerii BCE să adopte măsurile deja anunţate la viitoarele şedinţe de politică monetară. În caz contrar, pieţele ar fi dezamăgite, iar o reacţie isterică necontrolată ar putea pune în pericol menţinerea iluziei uniunii monetare şi a beneficiilor acesteia.
"Sursele au arătat că ceilalţi membri ai conducerii BCE s-au declarat îngrijoraţi de faptul că nu îşi vor putea exprima dezacordul în niciun fel la următoarea şedinţă de politică monetară, din 25 iulie 2019", a mai scris Reuters şi a subliniat că "o minoritate şi-a exprimat dorinţa de abţinere de la orice fel de acţiune până când datele nu arată o degradare severă a situaţiei economice, iar aşteptările inflaţioniste se îndepărtează mult de ţinta BCE".
După discursul său de la deschiderea Forumului de la Sintra, preşedintele BCE a participat şi la dezbateri ulterioare, unde a declarat că "populismul a fost alimentat de fiecare dată când o bancă centrală naţională nu a susţinut acţiunile Consiliului Guvernatorilor".
Afirmaţia lui Draghi a fost publicată de cel mai important cotidian financiar din Germania, Handelsblatt, care a subliniat că "majoritatea participanţilor a fost convinsă că subiectul criticii a fost Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank".
În 2012, Weidmann a fost singurul membru al Consiliului Guvernatorilor care a votat împotriva achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt de către BCE, în cadrul programului OMT (Outright Monetary Transactions).
Între timp, legalitatea programului OMT a fost confirmată de Curtea Europeană de Justiţie, prin judecarea unui caz înaintat de Curtea Constituţională a Germaniei. Aceasta nu schimbă, însă, cu nimic natura programului, de achiziţionare directă de pe piaţa primară a unor titluri de stat, adică o finanţare prin tipărire a deficitelor bugetare, care este interzisă explicit în tratatele europene. Programul OMT nu a fost utilizat niciodată de către BCE, însă existenţa sa implică dominanţa arbitrariului şi "relativitatea" tratatelor europene.
Din păcate, Jens Weidmann şi-a "flexibilizat" între timp poziţia, odată cu intrarea în cursa pentru preluarea postului lui Draghi.
"Curtea Europeană de Justiţie a decis în privinţa OMT şi a ajuns la concluzia că programul este legal", a declarat preşedintele Bundesbank într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit. Aceasta înseamnă că activarea programului OMT nu reprezintă decât "o acţiune a BCE în limita mandatului său", după cum a mai precizat Weidmann.
Pe marginea acestei schimbări radicale de poziţie, Bloomberg scrie că "şeful Bundesbank este gata să facă totul". Dar dacă totul nu mai este de ajuns?
După măsurile iresponsabile adoptate în mandatul său, prin ultimele sale declaraţii Mario Draghi a întins o capcană pentru succesorul său, pe care îl va critica, probabil, dintr-o poziţie confortabilă într-o instituţie financiară internaţională, profund preocupată de stabilitatea sistemului financiar global.
Dacă va fi cu adevărat norocos, numele lui Mario Draghi va fi uitat înainte ca popoarele din zona euro să realizeze adevăratele cauze ale dezastrului generat de politica iresponsabilă a banilor ieftini, absurdul dobânzilor negative şi a bunăstării promise de tiparniţă.